From 2f29565a7bc150f4afd8d6b1f800a019d39e58dd Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Petru Dimitriu Date: Thu, 26 May 2016 22:00:16 +0300 Subject: Fixed typos for latex-ro, added haskell-ro (#2266) --- ro-ro/haskell-ro.html.markdown | 453 +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ ro-ro/latex-ro.html.markdown | 256 +++++++++++++++++++++++ ro-ro/latex.html.markdown | 258 ----------------------- 3 files changed, 709 insertions(+), 258 deletions(-) create mode 100644 ro-ro/haskell-ro.html.markdown create mode 100644 ro-ro/latex-ro.html.markdown delete mode 100644 ro-ro/latex.html.markdown diff --git a/ro-ro/haskell-ro.html.markdown b/ro-ro/haskell-ro.html.markdown new file mode 100644 index 00000000..98751538 --- /dev/null +++ b/ro-ro/haskell-ro.html.markdown @@ -0,0 +1,453 @@ +--- +language: Haskell +contributors: + - ["Adit Bhargava", "http://adit.io"] +translators: + - ["Petru Dimitriu", "http://petru-dimitriu.github.io"] +--- + +Haskell este un limbaj de programare practic, pur funcțional. + +```haskell +-- Comentariile pe o singura linie incep cu 2 cratime. +{- Comentariile multilinie + se scriu astfel. +-} + +---------------------------------------------------- +-- 1. Tipuri de date primitive si operatori +---------------------------------------------------- + +-- Exista numere +3 -- 3 + +-- Matematica functioneaza ca de obicei +1 + 1 -- 2 +8 - 1 -- 7 +10 * 2 -- 20 +35 / 5 -- 7.0 + +-- Impartirea este cu virgula +35 / 4 -- 8.75 + +-- Impartirea cu rest +35 `div` 4 -- 8 + +-- Valorile booleene sunt primitive +True +False + +-- Operatii logice +not True -- False +not False -- True +1 == 1 -- True +1 /= 1 -- False +1 < 10 -- True + +-- In exemplele de mai sus, `not` este o functie ce primeste o valoare. +-- In Haskell nu se pun paranteze pentru apelurile de functie. Toate +-- argumentele sunt insirate dupa numele functiei. Sablonul general este: +-- func arg1 arg2 arg3 +-- Vedeti sectiunea despre functii pentru a afla cum sa scrieti propria functie. + +-- Caractere si siruri de caractere +"Acesta este un sir de caractere" +'a' -- un caracter +'Nu se pot folosi apostroafe pentru siruri.' -- eroare! + +-- Sirurile pot fi concatenate +"Hello " ++ "world!" -- "Hello world!" + +-- Un string e de fapt o lista de caractere +['H', 'e', 'l', 'l', 'o'] -- "Hello" +"Acesta este un string" !! 0 -- 'A' + + +---------------------------------------------------- +-- Liste si tupli +---------------------------------------------------- + +-- Fiecare element dintr-o lista trebuie sa aiba acelasi tip. +-- Urmatoarele liste sunt identice. +[1, 2, 3, 4, 5] +[1..5] + +-- Intervalele sunt versatile. +['A'..'F'] -- "ABCDEF" + +-- Se poate specifica un pas pentru intervale. +[0,2..10] -- [0, 2, 4, 6, 8, 10] +[5..1] -- Aceasta nu functioneaza deoarece pasul implicit este incrementarea. +[5,4..1] -- [5, 4, 3, 2, 1] + +-- indexarea intr-o lista este de la zero +[1..10] !! 3 -- se obtine 4 + +-- Se pot crea liste infinite +[1..] -- lista tuturor numerelor naturale + +-- Listele infinite functioneaza pentru ca Haskell foloseste "evaluare lenesa" +-- adica evalueaza lucrurile doar cand este nevoie de ele. Deci se poate +-- cere al 1000-lea element din lista infinita a numerelor naturale astfel: + +[1..] !! 999 -- rezulta 1000 + +-- Haskell a evaluat elementele 1 - 1000 din lista... dar restul elementelor +-- acestei liste "infinite" nu exista inca! Haskell nu le va evalua pana +-- nu va fi nevoie de ele. + +-- concatenarea a doua liste +[1..5] ++ [6..10] + +-- alipirea la capul listei +0:[1..5] -- [0, 1, 2, 3, 4, 5] + +-- operatii cu liste +head [1..5] -- 1 +tail [1..5] -- [2, 3, 4, 5] +init [1..5] -- [1, 2, 3, 4] +last [1..5] -- 5 + +-- intelegerea listelor +[x*2 | x <- [1..5]] -- [2, 4, 6, 8, 10] + +-- folosind o conditie +[x*2 | x <- [1..5], x*2 > 4] -- [6, 8, 10] + +-- Fiecare element dintr-un tuplu poate fi de un tip diferit +-- dar un tuplu are lungime fixa +-- Un tuplu: +("haskell", 1) + +-- accesarea elementelor unui tuplu pereche +fst ("haskell", 1) -- "haskell" (first) +snd ("haskell", 1) -- 1 (second) + +---------------------------------------------------- +-- 3. Functii +---------------------------------------------------- +-- O functie simpla ce sumeaza doua variabile +add a b = a + b + +-- Aveti in vedere ca daca folositi ghci (interpretorul Haskell) +-- trebuie sa scrieti in fata si `let`, adica +-- let add a b = a + b + +-- Apelarea functiei +add 1 2 -- rezulta 3 + +-- Numele functiei se poate pune si intre argumente +-- folosind apostrof intors: +1 `add` 2 -- 3 + +-- Se pot defini functii fara litere in denumire! Astfel se pot +-- defini noi operatori! De exemplu, iata un operator care realizeaza +-- impartirea intreaga +(//) a b = a `div` b +35 // 4 -- rezulta 8 + +-- Guards: o metoda usoara de a crea ramuri de executie +fib x + | x < 2 = 1 + | otherwise = fib (x - 1) + fib (x - 2) + +-- Potrivirea sirurilor se face similar. Aici am definit 3 definitii +-- pentru fib. Haskell o va alege automat pe prima care se potriveste +-- cu sablonul valorii. +fib 1 = 1 +fib 2 = 2 +fib x = fib (x - 1) + fib (x - 2) + +-- Potrivirea in tupli: +foo (x, y) = (x + 1, y + 2) + +-- Potrivirea in liste. Aici `x` este primul element al listei, +-- iar `xs` este restul litei. Putem scrie propria functie +-- de mapare +myMap func [] = [] +myMap func (x:xs) = func x:(myMap func xs) + +-- Functiile anonime sunt create folosind un backslash urmat +-- de toate argumentele. +myMap (\x -> x + 2) [1..5] -- [3, 4, 5, 6, 7] + +-- utilizarea fold (denumit `inject` in alte limbaje) cu o functie +-- anonima. foldl1 inseamna pliere la stanga, folosind prima valoare +-- din lista drept valoarea initiala pentru acumulator +foldl1 (\acc x -> acc + x) [1..5] -- 15 + +---------------------------------------------------- +-- 4. Mai multe functii +---------------------------------------------------- + +-- aplicare partiala; daca nu se introduc toate argumentele unei functii, +-- este "aplicata partial", adica returneaza o noua functie ce primeste +-- restul argumentelor, avand deja setate argumentele introduse + +add a b = a + b +foo = add 10 -- foo este o functie ce primeste un numar si ii aduna 10 +foo 5 -- 15 + +-- alta maniera de a scrie acelasi lucru +foo = (10+) +foo 5 -- 15 + +-- compunerea functiilor +-- operatorul `.` inlantuieste functiile. +-- De exeplu, aici foo este o functie care aduna 10 unui numar, il inmul +-- teste cu 4 si returneaza rezultatul calcului +foo = (4*) . (10+) + +-- 4*(10 + 5) = 60 +foo 5 -- 60 + +-- alterarea precedentei +-- Haskell detine un operator numit `$`. Acest operator aplica o functie +-- unui parametru dat. Fata de aplicarea standard a functiilor, care +-- foloseste prioritatea maxim posibila 10 si este asociativa la stanga, +-- operatorul `$` are prioritatea 0 si este asociativ la dreapta. +-- Aceasta inseamna ca expresia de la dreapta este aplicata ca parametru +-- functiei din stanga + +-- inainte +even (fib 7) -- false + +-- echivalent +even $ fib 7 -- false + +-- compunerea functiilor +even . fib $ 7 -- false + + +---------------------------------------------------- +-- 5. Type signatures +---------------------------------------------------- + +-- Haskell are un sistem de tipuri de date foarte puternic; fiecare expresie +-- valida are un tip. + +-- Cateva tipuri de baza: +5 :: Integer +"hello" :: String +True :: Bool + +-- Functiile au tipuri de asemenea. +-- `not` primeste un boolean si returneaza un boolean. +-- not :: Bool -> Bool + +-- Iata o functie ce primeste doi intregi +-- add :: Integer -> Integer -> Integer + +-- Cand se defineste o valoare, este bine sa se precizeze tipul ei deasupra. +double :: Integer -> Integer +double x = x * 2 + +--------------------------------------------------------- +-- 6. Controlul executiei si instructiunile conditionale +--------------------------------------------------------- + +-- expresia conditionala if +haskell = if 1 == 1 then "awesome" else "awful" -- haskell = "awesome" + +-- cand expresiile sunt pe mai multe linii, este importanta indentarea +haskell = if 1 == 1 + then "awesome" + else "awful" + +-- expresiile de tip case; iata cum se verifica argumentele programului +case args of + "help" -> printHelp + "start" -> startProgram + _ -> putStrLn "bad args" + + +-- Haskell nu foloseste cicluri, ci recursie +-- map aplica o functie fiecarui element dintr-o lista + +map (*2) [1..5] -- [2, 4, 6, 8, 10] + +-- se poate face o functie for folosind map +for array func = map func array + +-- si apoi se poate folosi astfel: +for [0..5] $ \i -> show i + +-- se poate scrie si asa: +for [0..5] show + +-- Se poate folosi foldl sau foldr pentru a reduce o lista +-- foldl +foldl (\x y -> 2*x + y) 4 [1,2,3] -- 43 + +-- Acelasi lucru ca a scrie +(2 * (2 * (2 * 4 + 1) + 2) + 3) + +-- foldl functioneaza spre stanga, foldr spre dreapta +foldr (\x y -> 2*x + y) 4 [1,2,3] -- 16 + +-- Acealsi lucru ca: +(2 * 1 + (2 * 2 + (2 * 3 + 4))) + +---------------------------------------------------- +-- 7. Tipuri de date +---------------------------------------------------- + +-- Iata cum se creeaza un tip de date in Haskell + +data Culoare = Rosu | Albastru | Verde + +-- Acum poate fi folosit in functii + + +spune :: Culoare -> String +spune Rosu = "Esti Rosu!" +spune Albastru = "Esti Albastru!" +spune Verde = "Esti Verde!" + +-- Tipul de date poate avea si parametri. + +data Maybe a = Nothing | Just a + +-- Toate acestea sunt de tipul Maybe +Just "hello" -- de tipul `Maybe String` +Just 1 -- de tipul `Maybe Int` +Nothing -- de tipul `Maybe a` pentru oricare `a` + +---------------------------------------------------- +-- 8. IO in Haskell +---------------------------------------------------- + +-- Desi IO nu se poate explica intru totul fara a explica monadele, +-- nu este atat de greu de explicat pentru o idee de baza. + +-- Cand se executa un program Haskell, se apeleaza `main`. +-- Trebuie sa returneze o valoare de tio `IO a` pentru un anumit tip `a`. +-- De exemplu: + +main :: IO () +main = putStrLn $ "Hello, sky! " ++ (say Blue) +-- putStrLn are tipul String -> IO () + +-- Cel mai usor se lucreaza cu IO daca se implementeaza programul +-- ca o functie de la String la String. Functia +-- interact :: (String -> String) -> IO () +-- citeste un text, executa o functie asupra ei, apoi afiseaza +-- iesirea. + +countLines :: String -> String +countLines = show . length . lines + +main' = interact countLines + +-- O valoare de tipul `IO ()` poate fi privita ca reprezentand +-- o secventa de actiuni pe care care computerul sa le execute, +-- similar cu felul in care un program este scris intr-un limbaj +-- imperativ. Putem folosi notatia `do` pentru a inlantui actiunile. +-- De exemplu: + +sayHello :: IO () +sayHello = do + putStrLn "What is your name?" + name <- getLine -- citeste o linie + putStrLn $ "Hello, " ++ name + +-- Exercise: Scrieti propria functie `interact` care citeste +-- o singura linie de la intrare. + + +-- Codul din `sayHello` nu va fi niciodata executat. Singura actiunile +-- care este executata este valoarea lui `main`. +-- Pentru a rula `sayHello.`, eliminati definitia de mai sus a `main`. +-- si inlocuiti-o cu +-- main = sayHello + +-- Sa intelegem mai bine cum functioneaza functia `getLine`. +-- Tipul ei este: +-- getLine :: IO String +-- Pueti privi o valoare de tipul `IO a` ca fiind un program +-- de computer care va genera o valoare de tipul `a` cand +-- este executata (pe langa orice altceva face). O putem denumi +-- si refolosi utilizand `<-`. De asemenea putem face propriile +-- actiuni te tipul `IO String`: + +action :: IO String +action = do + putStrLn "Aceasta e o linie." + input1 <- getLine + input2 <- getLine + --Tipul instructiunii `do` este cel de pe ultima sa linie. + -- `return` nu este un cuvant cheie, ci o functie + return (input1 ++ "\n" ++ input2) -- return :: String -> IO String + +-- Putem folosi aceasta exact cum am folosit `getLine`: + +main'' = do + putStrLn "I will echo two lines!" + result <- action + putStrLn result + putStrLn "This was all, folks!" + +-- Tipul `IO` este un exemplu de "monada". Felul in care Haskell foloseste +-- o monada pentru a realiza opeartii de intrare si iesire il face un limbaj +-- pur functional. Orice functie care interactioneaza cu exteriorul (adica +-- realieaza IO) este marcata ca `IO` in semnatura ei. Aceasta ne permite +-- sa spunem ce functii sunt "pure", adica nu interactioneaza cu exteriorul. + +-- Aceasta este o facilitate foarte puternica, deoarece este usor sa +-- se ruleze functii pure concurent; asadar, concurenta in Haskell se face usor + +---------------------------------------------------- +-- 9. REPL in Haskell +---------------------------------------------------- + +-- Se porneste introducand `ghci`. +-- Dupa aceasta, se poate introduce cod Haskell. +-- Toate valorile noi trebuie precedate de `let`. + +let foo = 5 + +-- Puteti vedea tipul oricarei valori sau expresii cu `:t`. + +> :t foo +foo :: Integer + +-- Operatorii, precum `+`, `:` si `$` sunt functii. +-- Tipul lor poate fi observat punand operatorii intre paranteze. + +> :t (:) +(:) :: a -> [a] -> [a] + +-- Se pot obtine informatii despre fiecare nume folosind `:i` + +> :i (+) +class Num a where + (+) :: a -> a -> a + ... + -- Defined in ‘GHC.Num’ +infixl 6 + + +--De asemenea se poate executa orice actiune de tipul `IO ()` + +> sayHello +What is your name? +Friend! +Hello, Friend! + +``` +Mai sunt multe de spus despre Haskell, printre care typclasses și monade. +Acestea sunt marile idei care fac programarea în Haskell atât de interesantă. +Vă las un exemplu final în Haskell: o variantă de implementare a sortării rapide +(quicksort) în Haskell: + +```haskell +qsort [] = [] +qsort (p:xs) = qsort lesser ++ [p] ++ qsort greater + where lesser = filter (< p) xs + greater = filter (>= p) xs +``` + +Există două maniere populare de a instala Haskell: prin [instalarea bazată pe Cabal](http://www.haskell.org/platform/), și prin mai noul [proces bazat pe Stack](https://www.stackage.org/install). + +Se poate găsi o introducere în Haskell mult mai blândă la adresele +[Learn you a Haskell](http://learnyouahaskell.com/) sau +[Real World Haskell](http://book.realworldhaskell.org/). diff --git a/ro-ro/latex-ro.html.markdown b/ro-ro/latex-ro.html.markdown new file mode 100644 index 00000000..f661db0a --- /dev/null +++ b/ro-ro/latex-ro.html.markdown @@ -0,0 +1,256 @@ +--- +language: latex +contributors: + - ["Chaitanya Krishna Ande", "http://icymist.github.io"] + - ["Colton Kohnke", "http://github.com/voltnor"] + - ["Sricharan Chiruvolu", "http://sricharan.xyz"] + - ["Ramanan Balakrishnan", "https://github.com/ramananbalakrishnan"] +translators: + - ["Petru Dimitriu", "http://petru-dimitriu.github.io"] +filename: learn-latex-ro.tex +lang: ro-ro +--- + +```tex +% Toate comentariile încep cu % +% Nu există comentarii multi-linie + +% LaTeX NU este un program software de procesare text de tipul +% "What You See Is What You Get" +% precum MS Word, sau OpenOffice Writer + +% Toate comenzile LaTeX încep cu backslash. (\) + +% Documentele LaTeX încep cu o linie care definește tipul documentului +% care urmează a fi compilat. Alte tipuri de documente sunt book (carte), +% presentation (prezentare), etc. Opțiunile pentru document apar +% între paranteze drepte. În acest caz, specificăm că vrem să folosim +% un corp de text (font) de 12 puncte. +\documentclass[12pt]{article} + +% Mai apoi definim pachetele pe care documentul le folosește. +% Dacă vreți să includeți grafice, text colorat sau +% cod sursă din alt fișier în documentul dumneavoastră, +% trebuie să îmbogățiți capabilitățile LaTeX. Aceasta se realizează +% adăugând pachete. Voi include pachetele float și caption pentru +% imagini. +\usepackage{caption} +\usepackage{float} +% această comandă este necesară atunci când vreți să scrieți codul +% sursă folosind diacrtice! (cum e cazul aici, unde translatorul +% a vrut să scrie neapărat folosind diacriticele românești) +\usepackage[utf8]{inputenc} + +% De asemenea, putem defini și alte proprietăți pentru documente. +\author{Chaitanya Krishna Ande, Colton Kohnke \& Sricharan Chiruvolu \\ Traducere de Petru Dimitriu} +\date{\today} +\title{Învățați LaTeX în Y minute!} + +% Suntem gata să începem documentul. +% Tot ce se află înaintea acestei linii se numește "Preambul" +\begin{document} +% dacă am setat autorul, data și titlul, putem cere LaTeX să +% creeze o pagină de titlu +\maketitle + +% Cele mai multe documente științifice au un rezumat; puteți folosi comenzile +% predefinite pentru acesta. Acesta ar trebui să apară, așa cum ar fi logic, +% după titlu, dar înainte de secțiunile principale ale corpului. +% Această comandă este disponibilă în clasele de document article și report. +\begin{abstract} + Documentațue LaTeX scrisă în LaTeX. O idee nicidecum nouă și nicidecum a mea! +\end{abstract} + +% Comenzile pentru secțiuni sunt intuitive. +% Toate titlurile secțiunilor sunt adăugate automat la tabla de materii (cuprins). +\section{Introducere} +Salut, mă numesc Petru. Astăzi vom învăța împreună LaTeX! + +\section{Altă secțiune} +Acesta este textul pentru altă secțiune. Vom face o subsecțiune. + +\subsection{Aceasta este o subsecțiune} +Și încă una. + +\subsubsection{Pitagora} +Mult mai bine. +\label{subsec:pitagora} + +% Folosind asteriscul putem suprima numărătoarea automată a LaTeX. +% Aceasta funcționează și pentru alte comenzi LaTeX. +\section*{Secțiune fără numerotare} +Totuși nu toate secțiunile trebuie să fie nenumerotate! + +\section{Note despre text} +În general LaTeX se pricepe să pună textul unde trebuie. Dacă o linie are \\ +nevoie \\ să \\ fie \\ întreruptă, puteți adăuga două caractere backslash +la codul sursă. + +\section{Liste} +Listele sunt printre cel mai simplu de făcut lucruri în LaTeX! Mâine merg la +cumpărături așa că fac o listă: +\begin{enumerate} % Aceasta creează un mediu "enumerate" + % \item spune mediului "enumerate" să incrementeze + \item salată + \item 27 pepeni + \item un singur iepuroi + % putem suprascrie numărul elementului folosind [] + \item[câte?] conserve de ton + + Nu este un element din listă, dar încă face parte din "enumerate". + +\end{enumerate} % Toate mediile trebuie să aibă o instrucțiune de încheiere. + +\section{Matematică} + +Una dintre principalele întrebuințări ale LaTeX este realizarea +articolelor academice sau a fișelor tehnice, de obicei aflate în +universul matematicii și științelor exacte. Astfel, trebuie să putem +adăuga simboluri speciale în documentul nostru! \\ + +Matematica are multe simboluri, mult mai multe decât se găsesc +pe o tastatură - printre ele, simboluri pentru mulțimi și relații, +săgeți, operatori și litere grecești.\\ + +Mulțimile și relațiile sunt esențiale în lucrările științifce matematice. +Iată cum se scrie: toți y aparținând lui X.\\ +$\forall$ x $\in$ X. \\ + +% Observați cum am avut nevoie să pun semnul $ înainte și după simboluri. +% Aceasta pentru că atunci când scriem, suntem în modul text (text-mode). +% Totuși simbolurile matematice există numai în modul matematic (math-mode). +% Când ne aflăm în text-mode, putem scrie texte în math-mode punând $ înainte +% și după simboluri. La fel și viceversa. Și variabilele pot fi redate +% în math-mode. Putem intra în math-mode și scriind \[\]. + +\[a^2 + b^2 = c^2 \] + +Îmi place litera $\xi$. De asemenea îmi plac $\beta$, $\gamma$ și +$\sigma$. Nu există nicio literă grecească necunoscută pentru LaTeX! + +Operatorii sunt esențiali într-un document matematic! +funcțiile trigonometrice ($\sin$, $\cos$, $\tan$), +logaritmii și exponențialele ($\log$, $\exp$), +limitele ($\lim$), etc. +au comenzi definite în LaTeX pentru fiecare. +Să vedem cum scriem o ecuație: \\ + +$\cos(2\theta) = \cos^{2}(\theta) - \sin^{2}(\theta)$ + +Fracțiile (numărător - numitor) pot fi scrise astfel: +% 10 / 7 +$^{10}/_{7}$ \\ + +% Fracții relativ complexe pot fi scrie ca +% \frac{numărător}{numitor} +$\frac{n!}{k!(n - k)!}$ \\ + +Putem insera ecuații și într-un "mediu pentru ecuații". + +% Afișează text matematic într-un mediu pentru ecuații. +\begin{equation} % intră în math-mode + c^2 = a^2 + b^2. + \label{eq:pitagora} % pentru referențiere +\end{equation} +% toate instrucțiunile cu \begin trebuie să fie cuplate cu o instrucțiune cu \end + +Putem referenția noua noastră ecuație! +~\ref{eq:pitagora} este cunoscută și ca Teorema lui Pitagora, despre care vorbim și la Sec.~\ref{subsec:pitagora}. Multe lucruri prot fi etichetate: +figuri, ecuații, secțiuni, etc. + +Sumele discrete și integralele se scriu cu comenzile sum și int. + +% Unele compilatoare LaTeX nu acceptă să existe linii goale +% într-un mediu pentru ecuații. +\begin{equation} + \sum_{i=0}^{5} f_{i} +\end{equation} +\begin{equation} + \int_{0}^{\infty} \mathrm{e}^{-x} \mathrm{d}x +\end{equation} + +\section{Figuri} + +Să inserăm o figură. Așezarea figurilor poate fi ușor dificilă. +Eu trebuie să mă uit peste opțiunile de așezare de fiecare dată. + +\begin{figure}[H] % H denumește opțiunle de așezare + \centering % centrează figura pe pagină + % Inserează o figură scalată la 0.8 din lățimea paginii. + %\includegraphics[width=0.8\linewidth]{right-triangle.png} + % Comentat pentru a nu împiedica fișierul să compileze. + \caption{Triunghi dreptunghic cu laturile $a$, $b$, $c$} + \label{fig:right-triangle} +\end{figure} + +\subsection{Tabel} +Putem insera tabele la fel cum inserăm figuri. + +\begin{table}[H] + \caption{Descriere pentru tabel} + % argumentele {} controlează cum vor fi afișate coloanele + \begin{tabular}{c|cc} + Număr & Nume & Prenume \\ % Numele coloanelor sunt separate prin $ + \hline % a linie orizonală + 1 & Popescu & Ion \\ + 2 & Sima & Felix + \end{tabular} +\end{table} + +% \section{Hyperlinkuri} % În curând + +\section{Cum facem ca LaTeX să nu compileze ceva (de exemplu cod sursă)} +Să zicem că vrem să includem niște cod în documentul nostru LaTeX. +Vom avea nevoie ca LaTeX să nu încerce să interpreteze acel cod, +ci doar să îl redea în document. Vom face asta cu un mediu verbatim. + +% Există și alte pachete (i.e. minty, lstlisting, etc.) +% dar verbatim este pachetul cel mai simplu. +\begin{verbatim} + print("Salut lume!") + a%b; % hei! putem folosi % în verbatim + random = 4; +\end{verbatim} + +\section{Compilarea} +Acum vă întrebați cum se compilează acest document minunat și să vă +minunați de rezultat, un PDF LaTeX. (da, documentul acesta chiar +compilează). \\ +Realizarea documentului cu LaTeX va parcurge următorii pași: + \begin{enumerate} + \item Se scrie documentul în text simplu. (codul sursă) + \item Se compilează documentul pentru a produce un PDF. + Compilarea arată cam așa în Linux:\\ + \begin{verbatim} + $pdflatex learn-latex.tex learn-latex.pdf + \end{verbatim} + \end{enumerate} + +Anumite editoare pentru LaTeX combină pașii 1 și 2 în același produs software. +Așadar, dacă vreți să vedeți realizați pasul 1 dar nu și pasul 2, el se poate +realiza "în spate". + +Scrieți toate informațiile de formatare în pasul 1. Compilarea din pasul 2 +se ocupă de producerea documentului în formatul definit în pasul 1. + +\section{Final} + +Asta e tot pentru moment! + +% De multe ori veți vrea să aveți o secțiune cu bibliografie în document. +% Cea mai ușoară modalitate este folosind mediul thebibliography. +\begin{thebibliography}{1} + % Similar celorlalte liste, comanda \bibitem e folosită pentru a înșirui + % elemente; fiecare element poate fi citat în interiorul textului + \bibitem{latexwiki} Uimitoarea carte wiki LaTeX: {\em https://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX} + \bibitem{latextutorial} Un tutorial propriu-zis: {\em http://www.latex-tutorial.com} +\end{thebibliography} + +% încheie documentul +\end{document} +``` + +## Mai multe despre LaTeX + +* Uimitoarea carte wiki LaTeX: [https://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX](https://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX) +* Un tutorial propriu-zis: [http://www.latex-tutorial.com/](http://www.latex-tutorial.com/) diff --git a/ro-ro/latex.html.markdown b/ro-ro/latex.html.markdown deleted file mode 100644 index 35651e28..00000000 --- a/ro-ro/latex.html.markdown +++ /dev/null @@ -1,258 +0,0 @@ ---- -language: latex -contributors: - - ["Chaitanya Krishna Ande", "http://icymist.github.io"] - - ["Colton Kohnke", "http://github.com/voltnor"] - - ["Sricharan Chiruvolu", "http://sricharan.xyz"] - - ["Ramanan Balakrishnan", "https://github.com/ramananbalakrishnan"] -translators: - - ["Petru Dimitriu", "http://petru-dimitriu.github.io"] -filename: brainfuck-ro.clj -filename: learn-latex-ro.tex -lang: ro-ro ---- - -```tex -% Toate comentariile încep cu % -% Nu există comentarii multi-linie - -% LaTeX NU este un program software de procesare text de tipul -% "What You See Is What You Get" -% precum MS Word, sau OpenOffice Writer - -% Toate comenzile LaTeX încep cu backslash. (\) - -% Documentele LaTeX încep cu o linie care definește tipul documentului -% care urmează a fi compilat. Alte tipuri de documente sunt book (carte), -% presentation (prezentare), etc. Opțiunile pentru document apar -% între paranteze drepte. În acest caz, specificăm că vrem să folosim -% un corp de text (font) de 12 puncte. -\documentclass[12pt]{article} - -% Mai apoi definim pachetele pe care documentul le folosește. -% Dacă vreți să includeți grafice, text colorat sau -% cod sursă din alt fișier în documentul dumneavoastră, -% trebuie să îmbogățiți capabilitățile LaTeX. Aceasta se realizează -% adăugând pachete. Voi include pachetele float și caption pentru -% imagini. -\usepackage{caption} -\usepackage{float} -% această comandă este necesară atunci când vreți să scrieți codul -% sursă folosind diacrtice! (cum e cazul aici, unde translatorul -% a vrut să scrie neapărat folosind diacriticele românești) -\usepackage[utf8]{inputenc} - -% De asemenea, putem defini și alte proprietăți pentru documente. -% We can define some other document properties too! -\author{Chaitanya Krishna Ande, Colton Kohnke \& Sricharan Chiruvolu \\ Traducere de Petru Dimitriu} -\date{\today} -\title{Învățați LaTeX în Y minute!} - -% Suntem gata să începem documentul. -% Tot ce se află înaintea acestei linii se numește "Preambul" -\begin{document} -% dacă am setat autorul, data și titlul, putem cere LaTeX să -% creeze o pagină de titlu -\maketitle - -% Cele mai multe documente științifice au un abstract; puteți folosi comenzile -% predefinite pentru acesta. Acesta ar trebui să apară, așa cum ar fi logic, -% după titlu, dar înainte de secțiunile principale ale corpului. -% Această comandă este disponibilă în clasele de document article și report. -\begin{abstract} - Documentațue LaTeX scrisă în LaTeX. O idee nicidecum nouă și nicidecum a mea! -\end{abstract} - -% Comenzile pentru secțiuni sunt intuitive. -% Toate titlurile secțiunilor sunt adăugate automat la tabla de materii (cuprins). -\section{Introducere} -Salut, mă numesc Petru. Astăzi vom învăța împreună LaTeX! - -\section{Altă secțiune} -Acesta este textul pentru altă secțiune. Vom face o subsecțiune. - -\subsection{Aceasta este o subsecțiune} % Subsecțiunile sunt și ele intuitive. -Și încă una. - -\subsubsection{Pitagora} -Mult mai bine. -\label{subsec:pitagora} - -% Folosind asteriscul putem suprima numărătoarea automată a LaTeX. -% Aceasta funcționează și pentru alte comenzi LaTeX. -\section*{Secțiune fără numerotare} -Totuși nu toate secțiunile trebuie să fie nenumerotate! - -\section{Note despre text} -În general LaTeX se pricepe să pună textul unde trebuie. Dacă o linie are \\ -nevoie \\ să \\ fie \\ întreruptă, puteți adăuga două caractere backslash -la codul sursă. - -\section{Liste} -Listele sunt printre cel mai simplu de făcut lucruri în LaTeX! Mâine merg la -cumpărături așa că fac o listă: -\begin{enumerate} % Aceasta creează un mediu "enumerate" - % \item spune mediului "enumerate" să incrementeze - \item salată - \item 27 pepeni - \item un singur iepuroi - % putem suprascrie numărul elementului folosind [] - \item[câte?] conserve de ton - - Nu este un element din listă, dar încă face parte din "enumerate". - -\end{enumerate} % All environments must have an end. - -\section{Matematică} - -Una dintre principalele întrebuințări ale LaTeX este realizarea -articolelor academice sau a foilor tehnice, de obicei aflate în -universul matematicii și științelor exacte. Astfel, trebuie să putem -adăuga simboluri speciale în documentului nostru! \\ - -Matematica are multe simboluri, mult mai multe decât se găsesc -pe o tastatură - printre ele, simboluri pentru mulțimi și relații, -săgeți, operatori și litere grecești.\\ - -Mulțimile și relațiile sunt de bază în lucrările științifce matematice. -Iată cum se scrie: toți y aparținând lui X.\\ -$\forall$ x $\in$ X. \\ - -% Observați cum am avut nevoie să pun semnul $ înainte și după simboluri. -% Aceasta pentru că atunci când scriem, suntem în modul text (text-mode). -% Totuși simbolurile matematice există numai în modul matematic (math-mode). -% Când ne aflăm în text-mode, putem scrie texte în math-mode punând $ înainte -% și după simboluri. La fel și viceversa. Și variabilele pot fi redate -% în math-mode. Putem intra în math-mode și scriind \[\]. - -\[a^2 + b^2 = c^2 \] - -Litera mea grecească este $\xi$. De asemenea îmi plac $\beta$, $\gamma$ și -$\sigma$. Nu există nicio literă grecească necunoscută pentru LaTeX! - -Operatorii sunt exențiali într-un document matematic! -funcțiile trigonometrice ($\sin$, $\cos$, $\tan$), -logaritmii și exponențialele ($\log$, $\exp$), -limitele ($\lim$), etc. -au comenzi definite în LaTeX pentru fiecare. -Să vedem cum scriem o ecuație: \\ - -$\cos(2\theta) = \cos^{2}(\theta) - \sin^{2}(\theta)$ - -Fracțiile (numărător - numitor) pot fi scrise astfel: -% 10 / 7 -$^{10}/_{7}$ \\ - -% Fracții relativ complexe pot fi scrie ca -% \frac{numărător}{numitor} -$\frac{n!}{k!(n - k)!}$ \\ - -Putem insera ecuații și într-un "mediu pentru ecuații". - -% Afișează text matematic într-un mediu pentru ecuații. -\begin{equation} % intră în math-mode - c^2 = a^2 + b^2. - \label{eq:pitagora} % pentru referențiere -\end{equation} -% toate instrucțiunile cu \begin trebuie să fie cuplate cu o instrucțiune cu \end - -Putem referenția noua nosatră ecuație! -~\ref{eq:pitagora} este cunoscută și ca Teorema lui Pitagora, despre care vorbim și la Sec.~\ref{subsec:pitagora}. Multe lucruri prot fi etichetate: -figuri, ecuații, secțiuni, etc. - -Sumele discrete și integralele se scriu cu comenzile sum și int. - -% Unele compilatoare LaTeX nu acceptă să există linii goala -% într-un mediu pentru ecuații. -\begin{equation} - \sum_{i=0}^{5} f_{i} -\end{equation} -\begin{equation} - \int_{0}^{\infty} \mathrm{e}^{-x} \mathrm{d}x -\end{equation} - -\section{Figuri} - -Să inserăm o figură. Așezarea figurilor poate fi ușor dificilă. -Eu trebuie să mă uit peste opțiunile de așezare de fiecare dată. - -\begin{figure}[H] % H denumește opțiunle de așezare - \centering % centrează figura pe pagină - % Inserează o figură scalată la 0.8 din lățimea paginii. - %\includegraphics[width=0.8\linewidth]{right-triangle.png} - % Comentat pentru a nu împiedica fișierul să compileze. - \caption{Triunghi dreptunghic cu laturile $a$, $b$, $c$} - \label{fig:right-triangle} -\end{figure} - -\subsection{Tabel} -Putem insera tabele la fel cum inserăm figuri. - -\begin{table}[H] - \caption{Descriere pentru tabel} - % argumentele {} controlează cum vor fi afișate coloanele - \begin{tabular}{c|cc} - Număr & Nume & Prenume \\ % Numele coloanelor sunt separate prin $ - \hline % a linie orizonală - 1 & Popescu & Ion \\ - 2 & Sima & Felix - \end{tabular} -\end{table} - -% \section{Hyperlinkuri} % În curând - -\section{Cum facem ca LaTeX să nu compileze ceva (de exemplu cod sursă)} -Să zicem că vrem să includem niște cod în documentul nostru LaTeX. -Vom avea nevoie ca LaTeX să nu încerce să interpreteze acel cod, -ci doar să îl redea în document. Vom face asta cu un mediu verbatim. - -% Există și alte pachete (i.e. minty, lstlisting, etc.) -% dar verbatim este pachetul cel mai simplu. -\begin{verbatim} - print("Salut lume!") - a%b; % hei! putem folosi % în verbatim - random = 4; -\end{verbatim} - -\section{Compilarea} -Acum vă întrebați cum se compilează acest document minunat și să vă -minunați de rezultatul, un PDF LaTeX. (da, documentul acesta chiar -compilează). \\ -Realizarea documentului cu LaTeX va parcurge următorii pași: - \begin{enumerate} - \item Se scrie documentul în text simplu. (codul sursă) - \item Se compilează documentul pentru a produce un PDF. - Compilarea arată cam așa în Linux:\\ - \begin{verbatim} - $pdflatex learn-latex.tex learn-latex.pdf - \end{verbatim} - \end{enumerate} - -Anumiți editor pentru LaTeX combină pașii 1 și 2 în același produs software. -Așadar, dacă vreți să vedeți realizați pasul 1 dar nu și pasul 2, el se poate -realiza "în spate". - -Scrieți toate informațiile de formatare în pasul 1. Compilarea din pasul 2 -se ocupă de producerea documentului în formatul definit în pasul 1. - -\section{Final} - -Asta e tot pentru moment! - -% De multe ori veți vrea să aveți o secțiune cu bibliografie în document. -% Cea mai ușoară modalitate este folosind mediul thebibliography. -\begin{thebibliography}{1} - % Similar celorlalte liste, comanda \bibitem e folosită pentru a înșirui - % elemente; fiecare element poate fi citat în interiorul textului - \bibitem{latexwiki} Uimitoarea carte wiki LaTeX: {\em https://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX} - \bibitem{latextutorial} Un tutorial propriu-zis: {\em http://www.latex-tutorial.com} -\end{thebibliography} - -% încheie documentul -\end{document} -``` - -## Mai multe despre LaTeX - -* Uimitoarea carte wiki LaTeX: [https://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX](https://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX) -* Un tutorial propriu-zis: [http://www.latex-tutorial.com/](http://www.latex-tutorial.com/) -- cgit v1.2.3