Fixed typos for latex-ro, added haskell-ro (#2266)

2 files changed, 482 insertions, 31 deletions

diff --git a/ro-ro/haskell-ro.html.markdown b/ro-ro/haskell-ro.html.markdown
new file mode 100644
index 00000000..98751538
--- /dev/null
+++ b/ro-ro/haskell-ro.html.markdown
@@ -0,0 +1,453 @@
+---
+language: Haskell
+contributors:
+    - ["Adit Bhargava", "http://adit.io"]
+translators:
+    - ["Petru Dimitriu", "http://petru-dimitriu.github.io"]
+---
+
+Haskell este un limbaj de programare practic, pur funcțional.
+
+```haskell
+-- Comentariile pe o singura linie incep cu 2 cratime.
+{- Comentariile multilinie
+  se scriu astfel.
+-}
+
+----------------------------------------------------
+-- 1. Tipuri de date primitive si operatori
+----------------------------------------------------
+
+-- Exista numere
+3 -- 3
+
+-- Matematica functioneaza ca de obicei
+1 + 1 -- 2
+8 - 1 -- 7
+10 * 2 -- 20
+35 / 5 -- 7.0
+
+-- Impartirea este cu virgula
+35 / 4 -- 8.75
+
+-- Impartirea cu rest
+35 `div` 4 -- 8
+
+-- Valorile booleene sunt primitive
+True
+False
+
+-- Operatii logice
+not True -- False
+not False -- True
+1 == 1 -- True
+1 /= 1 -- False
+1 < 10 -- True
+
+-- In exemplele de mai sus, `not` este o functie ce primeste o valoare.
+-- In Haskell nu se pun paranteze pentru apelurile de functie. Toate
+-- argumentele sunt insirate dupa numele functiei. Sablonul general este:
+-- func arg1 arg2 arg3
+-- Vedeti sectiunea despre functii pentru a afla cum sa scrieti propria functie.
+
+-- Caractere si siruri de caractere
+"Acesta este un sir de caractere"
+'a' -- un caracter
+'Nu se pot folosi apostroafe pentru siruri.' -- eroare!
+
+-- Sirurile pot fi concatenate
+"Hello " ++ "world!" -- "Hello world!"
+
+-- Un string e de fapt o lista de caractere
+['H', 'e', 'l', 'l', 'o'] -- "Hello"
+"Acesta este un string" !! 0 -- 'A'
+
+
+----------------------------------------------------
+-- Liste si tupli
+----------------------------------------------------
+
+-- Fiecare element dintr-o lista trebuie sa aiba acelasi tip.
+-- Urmatoarele liste sunt identice.
+[1, 2, 3, 4, 5]
+[1..5]
+
+-- Intervalele sunt versatile.
+['A'..'F'] -- "ABCDEF"
+
+-- Se poate specifica un pas pentru intervale.
+[0,2..10] -- [0, 2, 4, 6, 8, 10]
+[5..1] -- Aceasta nu functioneaza deoarece pasul implicit este incrementarea.
+[5,4..1] -- [5, 4, 3, 2, 1]
+
+-- indexarea intr-o lista este de la zero
+[1..10] !! 3 -- se obtine 4
+
+-- Se pot crea liste infinite
+[1..] -- lista tuturor numerelor naturale
+
+-- Listele infinite functioneaza pentru ca Haskell foloseste "evaluare lenesa"
+-- adica evalueaza lucrurile doar cand este nevoie de ele. Deci se poate
+-- cere al 1000-lea element din lista infinita a numerelor naturale astfel:
+
+[1..] !! 999 -- rezulta 1000
+
+-- Haskell a evaluat elementele 1 - 1000 din lista... dar restul elementelor
+-- acestei liste "infinite" nu exista inca! Haskell nu le va evalua pana
+-- nu va fi nevoie de ele.
+
+-- concatenarea a doua liste
+[1..5] ++ [6..10]
+
+-- alipirea la capul listei
+0:[1..5] -- [0, 1, 2, 3, 4, 5]
+
+-- operatii cu liste
+head [1..5] -- 1
+tail [1..5] -- [2, 3, 4, 5]
+init [1..5] -- [1, 2, 3, 4]
+last [1..5] -- 5
+
+-- intelegerea listelor
+[x*2 | x <- [1..5]] -- [2, 4, 6, 8, 10]
+
+-- folosind o conditie
+[x*2 | x <- [1..5], x*2 > 4] -- [6, 8, 10]
+
+-- Fiecare element dintr-un tuplu poate fi de un tip diferit
+-- dar un tuplu are lungime fixa
+-- Un tuplu:
+("haskell", 1)
+
+-- accesarea elementelor unui tuplu pereche
+fst ("haskell", 1) -- "haskell" (first)
+snd ("haskell", 1) -- 1 (second)
+
+----------------------------------------------------
+-- 3. Functii
+----------------------------------------------------
+-- O functie simpla ce sumeaza doua variabile
+add a b = a + b
+
+-- Aveti in vedere ca daca folositi ghci (interpretorul Haskell)
+-- trebuie sa scrieti in fata si `let`, adica
+-- let add a b = a + b
+
+-- Apelarea functiei
+add 1 2 -- rezulta 3
+
+-- Numele functiei se poate pune si intre argumente
+-- folosind apostrof intors:
+1 `add` 2 -- 3
+
+-- Se pot defini functii fara litere in denumire! Astfel se pot
+-- defini noi operatori! De exemplu, iata un operator care realizeaza
+-- impartirea intreaga
+(//) a b = a `div` b
+35 // 4 -- rezulta 8
+
+-- Guards: o metoda usoara de a crea ramuri de executie
+fib x
+  | x < 2 = 1
+  | otherwise = fib (x - 1) + fib (x - 2)
+
+-- Potrivirea sirurilor se face similar. Aici am definit 3 definitii
+-- pentru fib. Haskell o va alege automat pe prima care se potriveste
+-- cu sablonul valorii.
+fib 1 = 1
+fib 2 = 2
+fib x = fib (x - 1) + fib (x - 2)
+
+-- Potrivirea in tupli:
+foo (x, y) = (x + 1, y + 2)
+
+-- Potrivirea in liste. Aici `x` este primul element al listei,
+-- iar `xs` este restul litei. Putem scrie propria functie
+-- de mapare
+myMap func [] = []
+myMap func (x:xs) = func x:(myMap func xs)
+
+-- Functiile anonime sunt create folosind un backslash urmat
+-- de toate argumentele.
+myMap (\x -> x + 2) [1..5] -- [3, 4, 5, 6, 7]
+
+-- utilizarea fold (denumit `inject` in alte limbaje) cu o functie
+-- anonima. foldl1 inseamna pliere la stanga, folosind prima valoare
+-- din lista drept valoarea initiala pentru acumulator
+foldl1 (\acc x -> acc + x) [1..5] -- 15
+
+----------------------------------------------------
+-- 4. Mai multe functii
+----------------------------------------------------
+
+-- aplicare partiala; daca nu se introduc toate argumentele unei functii,
+-- este "aplicata partial", adica returneaza o noua functie ce primeste
+-- restul argumentelor, avand deja setate argumentele introduse
+
+add a b = a + b
+foo = add 10 -- foo este o functie ce primeste un numar si ii aduna 10
+foo 5 -- 15
+
+-- alta maniera de a scrie acelasi lucru
+foo = (10+)
+foo 5 -- 15
+
+-- compunerea functiilor
+-- operatorul `.` inlantuieste functiile.
+-- De exeplu, aici foo este o functie care aduna 10 unui numar, il inmul
+-- teste cu 4 si returneaza rezultatul calcului
+foo = (4*) . (10+)
+
+-- 4*(10 + 5) = 60
+foo 5 -- 60
+
+-- alterarea precedentei
+-- Haskell detine un operator numit `$`. Acest operator aplica o functie
+-- unui parametru dat. Fata de aplicarea standard a functiilor, care
+-- foloseste prioritatea maxim posibila 10 si este asociativa la stanga,
+-- operatorul `$` are prioritatea 0 si este asociativ la dreapta.
+-- Aceasta inseamna ca expresia de la dreapta este aplicata ca parametru
+-- functiei din stanga
+
+-- inainte
+even (fib 7) -- false
+
+-- echivalent
+even $ fib 7 -- false
+
+-- compunerea functiilor
+even . fib $ 7 -- false
+
+
+----------------------------------------------------
+-- 5. Type signatures
+----------------------------------------------------
+
+-- Haskell are un sistem de tipuri de date foarte puternic; fiecare expresie
+-- valida are un tip.
+
+-- Cateva tipuri de baza:
+5 :: Integer
+"hello" :: String
+True :: Bool
+
+-- Functiile au tipuri de asemenea.
+-- `not` primeste un boolean si returneaza un boolean.
+-- not :: Bool -> Bool
+
+-- Iata o functie ce primeste doi intregi
+-- add :: Integer -> Integer -> Integer
+
+-- Cand se defineste o valoare, este bine sa se precizeze tipul ei deasupra.
+double :: Integer -> Integer
+double x = x * 2
+
+---------------------------------------------------------
+-- 6. Controlul executiei si instructiunile conditionale
+---------------------------------------------------------
+
+-- expresia conditionala if
+haskell = if 1 == 1 then "awesome" else "awful" -- haskell = "awesome"
+
+-- cand expresiile sunt pe mai multe linii, este importanta indentarea
+haskell = if 1 == 1
+            then "awesome"
+            else "awful"
+
+-- expresiile de tip case; iata cum se verifica argumentele programului
+case args of
+  "help" -> printHelp
+  "start" -> startProgram
+  _ -> putStrLn "bad args"
+
+
+-- Haskell nu foloseste cicluri, ci recursie
+-- map aplica o functie fiecarui element dintr-o lista
+
+map (*2) [1..5] -- [2, 4, 6, 8, 10]
+
+-- se poate face o functie for folosind map
+for array func = map func array
+
+-- si apoi se poate folosi astfel:
+for [0..5] $ \i -> show i
+
+-- se poate scrie si asa:
+for [0..5] show
+
+-- Se poate folosi foldl sau foldr pentru a reduce o lista
+-- foldl <fn> <valoare initiala> <lista>
+foldl (\x y -> 2*x + y) 4 [1,2,3] -- 43
+
+-- Acelasi lucru ca a scrie
+(2 * (2 * (2 * 4 + 1) + 2) + 3)
+
+-- foldl functioneaza spre stanga, foldr spre dreapta
+foldr (\x y -> 2*x + y) 4 [1,2,3] -- 16
+
+-- Acealsi lucru ca:
+(2 * 1 + (2 * 2 + (2 * 3 + 4)))
+
+----------------------------------------------------
+-- 7. Tipuri de date
+----------------------------------------------------
+
+-- Iata cum se creeaza un tip de date in Haskell
+
+data Culoare = Rosu | Albastru | Verde
+
+-- Acum poate fi folosit in functii
+
+
+spune :: Culoare -> String
+spune Rosu = "Esti Rosu!"
+spune Albastru = "Esti Albastru!"
+spune Verde =  "Esti Verde!"
+
+-- Tipul de date poate avea si parametri.
+
+data Maybe a = Nothing | Just a
+
+-- Toate acestea sunt de tipul Maybe
+Just "hello"    -- de tipul `Maybe String`
+Just 1          -- de tipul `Maybe Int`
+Nothing         -- de tipul `Maybe a` pentru oricare `a`
+
+----------------------------------------------------
+-- 8. IO in Haskell
+----------------------------------------------------
+
+-- Desi IO nu se poate explica intru totul fara a explica monadele,
+-- nu este atat de greu de explicat pentru o idee de baza.
+
+-- Cand se executa un program Haskell, se apeleaza `main`.
+-- Trebuie sa returneze o valoare de tio `IO a` pentru un anumit tip `a`.
+-- De exemplu:
+
+main :: IO ()
+main = putStrLn $ "Hello, sky! " ++ (say Blue)
+-- putStrLn are tipul String -> IO ()
+
+-- Cel mai usor se lucreaza cu IO daca se implementeaza programul
+-- ca o functie de la String la String. Functia
+--    interact :: (String -> String) -> IO ()
+-- citeste un text, executa o functie asupra ei, apoi afiseaza
+-- iesirea.
+
+countLines :: String -> String
+countLines = show . length . lines
+
+main' = interact countLines
+
+-- O valoare de tipul `IO ()` poate fi privita ca reprezentand
+-- o secventa de actiuni pe care care computerul sa le execute,
+-- similar cu felul in care un program este scris intr-un limbaj
+-- imperativ. Putem folosi notatia `do` pentru a inlantui actiunile.
+-- De exemplu:
+
+sayHello :: IO ()
+sayHello = do
+   putStrLn "What is your name?"
+   name <- getLine -- citeste o linie
+   putStrLn $ "Hello, " ++ name
+
+-- Exercise: Scrieti propria functie `interact` care citeste
+--           o singura linie de la intrare.
+
+
+-- Codul din `sayHello` nu va fi niciodata executat. Singura actiunile
+-- care este executata este valoarea lui `main`.
+-- Pentru a rula `sayHello.`, eliminati definitia de mai sus a `main`.
+-- si inlocuiti-o cu
+--   main = sayHello
+
+-- Sa intelegem mai bine cum functioneaza functia `getLine`.
+-- Tipul ei este:
+--    getLine :: IO String
+-- Pueti privi o valoare de tipul `IO a` ca fiind un program
+-- de computer care va genera o valoare de tipul `a` cand
+-- este executata (pe langa orice altceva face). O putem denumi
+-- si refolosi utilizand `<-`. De asemenea putem face propriile
+-- actiuni te tipul `IO String`:
+
+action :: IO String
+action = do
+   putStrLn "Aceasta e o linie."
+   input1 <- getLine
+   input2 <- getLine
+   --Tipul instructiunii `do` este cel de pe ultima sa linie.
+   -- `return` nu este un cuvant cheie, ci o functie
+   return (input1 ++ "\n" ++ input2) -- return :: String -> IO String
+
+-- Putem folosi aceasta exact cum am folosit `getLine`:
+
+main'' = do
+    putStrLn "I will echo two lines!"
+    result <- action
+    putStrLn result
+    putStrLn "This was all, folks!"
+
+-- Tipul `IO` este un exemplu de "monada". Felul in care Haskell foloseste
+-- o monada pentru a realiza opeartii de intrare si iesire il face un limbaj
+-- pur functional. Orice functie care interactioneaza cu exteriorul (adica
+-- realieaza IO) este marcata ca `IO` in semnatura ei. Aceasta ne permite
+-- sa spunem ce functii sunt "pure", adica nu interactioneaza cu exteriorul.
+
+-- Aceasta este o facilitate foarte puternica, deoarece este usor sa
+-- se ruleze functii pure concurent; asadar, concurenta in Haskell se face usor
+
+----------------------------------------------------
+-- 9. REPL in Haskell
+----------------------------------------------------
+
+-- Se porneste introducand `ghci`.
+-- Dupa aceasta, se poate introduce cod Haskell.
+-- Toate valorile noi trebuie precedate de `let`.
+
+let foo = 5
+
+-- Puteti vedea tipul oricarei valori sau expresii cu `:t`.
+
+> :t foo
+foo :: Integer
+
+-- Operatorii, precum `+`, `:` si `$` sunt functii.
+-- Tipul lor poate fi observat punand operatorii intre paranteze.
+
+> :t (:)
+(:) :: a -> [a] -> [a]
+
+-- Se pot obtine informatii despre fiecare nume folosind `:i`
+
+> :i (+)
+class Num a where
+  (+) :: a -> a -> a
+  ...
+    -- Defined in ‘GHC.Num’
+infixl 6 +
+
+--De asemenea se poate executa orice actiune de tipul `IO ()`
+
+> sayHello
+What is your name?
+Friend!
+Hello, Friend!
+
+```
+Mai sunt multe de spus despre Haskell, printre care typclasses și monade.
+Acestea sunt marile idei care fac programarea în Haskell atât de interesantă.
+Vă las un exemplu final în Haskell: o variantă de implementare a sortării rapide
+(quicksort) în Haskell:
+
+```haskell
+qsort [] = []
+qsort (p:xs) = qsort lesser ++ [p] ++ qsort greater
+    where lesser  = filter (< p) xs
+          greater = filter (>= p) xs
+```
+
+Există două maniere populare de a instala Haskell: prin [instalarea bazată pe Cabal](http://www.haskell.org/platform/), și prin mai noul [proces bazat pe Stack](https://www.stackage.org/install).
+
+Se poate găsi o introducere în Haskell mult mai blândă la adresele
+[Learn you a Haskell](http://learnyouahaskell.com/) sau
+[Real World Haskell](http://book.realworldhaskell.org/).
diff --git a/ro-ro/latex.html.markdown b/ro-ro/latex-ro.html.markdown
index 35651e28..f661db0a 100644
--- a/ro-ro/latex.html.markdown
+++ b/ro-ro/latex-ro.html.markdown
@@ -7,7 +7,6 @@ contributors:
     - ["Ramanan Balakrishnan", "https://github.com/ramananbalakrishnan"]
 translators:
     - ["Petru Dimitriu", "http://petru-dimitriu.github.io"]
-filename: brainfuck-ro.clj
 filename: learn-latex-ro.tex
 lang: ro-ro
 ---
@@ -43,19 +42,18 @@ lang: ro-ro
 \usepackage[utf8]{inputenc}
 
 % De asemenea, putem defini și alte proprietăți pentru documente.
-% We can define some other document properties too!
 \author{Chaitanya Krishna Ande, Colton Kohnke \& Sricharan Chiruvolu \\ Traducere de Petru Dimitriu}
 \date{\today}
 \title{Învățați LaTeX în Y minute!}
 
 % Suntem gata să începem documentul.
 % Tot ce se află înaintea acestei linii se numește "Preambul"
-\begin{document} 
+\begin{document}
 % dacă am setat autorul, data și titlul, putem cere LaTeX să
 % creeze o pagină de titlu
 \maketitle
 
-% Cele mai multe documente științifice au un abstract; puteți folosi comenzile
+% Cele mai multe documente științifice au un rezumat; puteți folosi comenzile
 % predefinite pentru acesta. Acesta ar trebui să apară, așa cum ar fi logic,
 % după titlu, dar înainte de secțiunile principale ale corpului.
 % Această comandă este disponibilă în clasele de document article și report.
@@ -71,7 +69,7 @@ Salut, mă numesc Petru. Astăzi vom învăța împreună LaTeX!
 \section{Altă secțiune}
 Acesta este textul pentru altă secțiune. Vom face o subsecțiune.
 
-\subsection{Aceasta este o subsecțiune} % Subsecțiunile sunt și ele intuitive.
+\subsection{Aceasta este o subsecțiune}
 Și încă una.
 
 \subsubsection{Pitagora}
@@ -80,7 +78,7 @@ Mult mai bine.
 
 % Folosind asteriscul putem suprima numărătoarea automată a LaTeX.
 % Aceasta funcționează și pentru alte comenzi LaTeX.
-\section*{Secțiune fără numerotare} 
+\section*{Secțiune fără numerotare}
 Totuși nu toate secțiunile trebuie să fie nenumerotate!
 
 \section{Note despre text}
@@ -89,7 +87,7 @@ nevoie \\ să \\ fie \\ întreruptă, puteți adăuga două caractere backslash
 la codul sursă.
 
 \section{Liste}
-Listele sunt printre cel mai simplu de făcut lucruri în LaTeX! Mâine merg la 
+Listele sunt printre cel mai simplu de făcut lucruri în LaTeX! Mâine merg la
 cumpărături așa că fac o listă:
 \begin{enumerate} % Aceasta creează un mediu "enumerate"
   % \item spune mediului "enumerate" să incrementeze
@@ -101,20 +99,20 @@ cumpărături așa că fac o listă:
 
   Nu este un element din listă, dar încă face parte din "enumerate".
 
-\end{enumerate} % All environments must have an end.
+\end{enumerate} % Toate mediile trebuie să aibă o instrucțiune de încheiere.
 
 \section{Matematică}
 
 Una dintre principalele întrebuințări ale LaTeX este realizarea
-articolelor academice sau a foilor tehnice, de obicei aflate în
+articolelor academice sau a fișelor tehnice, de obicei aflate în
 universul matematicii și științelor exacte. Astfel, trebuie să putem
-adăuga simboluri speciale în documentului nostru! \\
+adăuga simboluri speciale în documentul nostru! \\
 
 Matematica are multe simboluri, mult mai multe decât se găsesc
 pe o tastatură - printre ele, simboluri pentru mulțimi și relații,
 săgeți, operatori și litere grecești.\\
 
-Mulțimile și relațiile sunt de bază în lucrările științifce matematice.
+Mulțimile și relațiile sunt esențiale în lucrările științifce matematice.
 Iată cum se scrie: toți y aparținând lui X.\\
 $\forall$ x $\in$ X. \\
 
@@ -127,13 +125,13 @@ $\forall$ x $\in$ X. \\
 
 \[a^2 + b^2 = c^2 \]
 
-Litera mea grecească este $\xi$. De asemenea îmi plac $\beta$, $\gamma$ și
+Îmi place litera $\xi$. De asemenea îmi plac $\beta$, $\gamma$ și
 $\sigma$. Nu există nicio literă grecească necunoscută pentru LaTeX!
 
-Operatorii sunt exențiali într-un document matematic!
-funcțiile trigonometrice ($\sin$, $\cos$, $\tan$), 
-logaritmii și exponențialele ($\log$, $\exp$), 
-limitele ($\lim$), etc. 
+Operatorii sunt esențiali într-un document matematic!
+funcțiile trigonometrice ($\sin$, $\cos$, $\tan$),
+logaritmii și exponențialele ($\log$, $\exp$),
+limitele ($\lim$), etc.
 au comenzi definite în LaTeX pentru fiecare.
 Să vedem cum scriem o ecuație: \\
 
@@ -156,20 +154,20 @@ Putem insera ecuații și într-un "mediu pentru ecuații".
 \end{equation}
 % toate instrucțiunile cu \begin trebuie să fie cuplate cu o instrucțiune cu \end
 
-Putem referenția noua nosatră ecuație!
+Putem referenția noua noastră ecuație!
 ~\ref{eq:pitagora} este cunoscută și ca Teorema lui Pitagora, despre care vorbim și la Sec.~\ref{subsec:pitagora}. Multe lucruri prot fi etichetate:
 figuri, ecuații, secțiuni, etc.
 
 Sumele discrete și integralele se scriu cu comenzile sum și int.
 
-% Unele compilatoare LaTeX nu acceptă să există linii goala
+% Unele compilatoare LaTeX nu acceptă să existe linii goale
 % într-un mediu pentru ecuații.
-\begin{equation} 
+\begin{equation}
   \sum_{i=0}^{5} f_{i}
-\end{equation} 
-\begin{equation} 
+\end{equation}
+\begin{equation}
   \int_{0}^{\infty} \mathrm{e}^{-x} \mathrm{d}x
-\end{equation} 
+\end{equation}
 
 \section{Figuri}
 
@@ -179,7 +177,7 @@ Eu trebuie să mă uit peste opțiunile de așezare de fiecare dată.
 \begin{figure}[H] % H denumește opțiunle de așezare
     \centering % centrează figura pe pagină
     % Inserează o figură scalată la 0.8 din lățimea paginii.
-    %\includegraphics[width=0.8\linewidth]{right-triangle.png} 
+    %\includegraphics[width=0.8\linewidth]{right-triangle.png}
     % Comentat pentru a nu împiedica fișierul să compileze.
     \caption{Triunghi dreptunghic cu laturile $a$, $b$, $c$}
     \label{fig:right-triangle}
@@ -191,7 +189,7 @@ Putem insera tabele la fel cum inserăm figuri.
 \begin{table}[H]
   \caption{Descriere pentru tabel}
   % argumentele {} controlează cum vor fi afișate coloanele
-  \begin{tabular}{c|cc} 
+  \begin{tabular}{c|cc}
     Număr &  Nume & Prenume \\ % Numele coloanelor sunt separate prin $
     \hline % a linie orizonală
     1 & Popescu & Ion \\
@@ -208,27 +206,27 @@ ci doar să îl redea în document. Vom face asta cu un mediu verbatim.
 
 % Există și alte pachete (i.e. minty, lstlisting, etc.)
 % dar verbatim este pachetul cel mai simplu.
-\begin{verbatim} 
+\begin{verbatim}
   print("Salut lume!")
   a%b; % hei! putem folosi % în verbatim
-  random = 4; 
+  random = 4;
 \end{verbatim}
 
-\section{Compilarea} 
+\section{Compilarea}
 Acum vă întrebați cum se compilează acest document minunat și să vă
-minunați de rezultatul, un PDF LaTeX. (da, documentul acesta chiar
+minunați de rezultat, un PDF LaTeX. (da, documentul acesta chiar
 compilează). \\
 Realizarea documentului cu LaTeX va parcurge următorii pași:
   \begin{enumerate}
     \item Se scrie documentul în text simplu. (codul sursă)
     \item Se compilează documentul pentru a produce un PDF.
      Compilarea arată cam așa în Linux:\\
-     \begin{verbatim} 
-        $pdflatex learn-latex.tex learn-latex.pdf 
+     \begin{verbatim}
+        $pdflatex learn-latex.tex learn-latex.pdf
      \end{verbatim}
   \end{enumerate}
 
-Anumiți editor pentru LaTeX combină pașii 1 și 2 în același produs software.
+Anumite editoare pentru LaTeX combină pașii 1 și 2 în același produs software.
 Așadar, dacă vreți să vedeți realizați pasul 1 dar nu și pasul 2, el se poate
 realiza "în spate".