diff options
Diffstat (limited to 'ro-ro')
| -rw-r--r-- | ro-ro/bash-ro.html.markdown | 177 | ||||
| -rw-r--r-- | ro-ro/clojure-ro.html.markdown | 386 | ||||
| -rw-r--r-- | ro-ro/python-ro.html.markdown | 490 | ||||
| -rw-r--r-- | ro-ro/ruby-ro.html.markdown | 491 |
4 files changed, 1544 insertions, 0 deletions
diff --git a/ro-ro/bash-ro.html.markdown b/ro-ro/bash-ro.html.markdown new file mode 100644 index 00000000..debeb67a --- /dev/null +++ b/ro-ro/bash-ro.html.markdown @@ -0,0 +1,177 @@ +--- +category: tool +tool: bash +contributors: + - ["Max Yankov", "https://github.com/golergka"] + - ["Darren Lin", "https://github.com/CogBear"] + - ["Alexandre Medeiros", "http://alemedeiros.sdf.org"] + - ["Denis Arh", "https://github.com/darh"] +translators: + - ["Adrian Bordinc", "https://github.com/ellimist"] +lang: ro-ro +filename: LearnBash-ro.sh +--- + +Bash este numele shell-ului unix, care a fost de asemenea distribuit drept shell pentru sistemul de operare GNU si ca shell implicit pentru Linux si Mac OS X. +Aproape toate exemplele de mai jos pot fi parte dintr-un script sau pot fi executate direct in linia de comanda. + +[Citeste mai multe:](http://www.gnu.org/software/bash/manual/bashref.html) + +```bash +#!/bin/bash +# Prima linie din script se numeste "shebang" +# care spune systemului cum sa execute scriptul +# http://en.wikipedia.org/wiki/Shebang_(Unix) +# Dupa cum te-ai prins deja, comentariile incep cu #. +# Shebang este de asemenea un comentariu. + +# Exemplu simplu de hello world: +echo Hello world! + +# Fiecare comanda incepe pe o linie noua, sau dupa punct si virgula ; +echo 'Prima linie'; echo 'A doua linie' + +# Declararea unei variabile se face astfel: +VARIABLE="Niste text" + +# DAR nu asa: +VARIABLE = "Niste text" +# Bash va crede ca VARIABLE este o comanda care trebuie executata si va +# returna o eroare pentru ca nu va putea fi gasita. + +# Folosind variabila: +echo $VARIABLE +echo "$VARIABLE" +echo '$VARIABLE' +# Atunci cand folosesti variabila, o atribui, o exporti sau altfel, +# numele ei se scrie fara $. +# Daca vrei sa folosesti valoarea variabilei, atunci trebuie sa folosesti $. +# Atentie la faptul ca ' (apostrof) nu va inlocui variabla cu valoarea ei. + +# Inlocuirea de caractere in variabile +echo ${VARIABLE/Some/A} +# Asta va inlocui prima aparitie a "Some" cu "A" in variabila de mai sus. + +# Substring dintr-o variabila +echo ${VARIABLE:0:7} +# Asta va returna numai primele 7 caractere din variabila. + +# Valoarea implicita a unei variabile: +echo ${FOO:-"ValoareaImplicitaDacaFOOLipsesteSauEGoala"} +# Asta functioneaza pentru null (FOO=), +# sir de caractere gol (FOO=""), zero (FOO=0) returneaza 0 + +# Variabile pre-existente +echo "Ulima valoare returnata de ultimul program rulat: $?" +echo "ID-ul procesului (PID) care ruleaza scriptul: $$" +echo "Numarul de argumente: $#" +echo "Argumentele scriptului: $@" +echo "Argumentele scriptului separate in variabile: $1 $2..." + +# Citind o valoare din consola +echo "Care e numele tau?" +read NAME # Observa faptul ca nu a trebuit sa declaram o variabila noua +echo Salut, $NAME! + +# Avem obisnuita instructiune "if" +# Foloseste "man test" pentru mai multe informatii +# despre instructinea conditionala +if [ $NAME -ne $USER ] +then + echo "Numele tau este username-ul tau" +else + echo "Numele tau nu este username-ul tau" +fi + +# Este de asemenea si executarea conditionala de comenzi +echo "Intotdeauna executat" || echo "Executat daca prima instructiune esueaza" +echo "Intotdeauna executat" && echo "Executat daca prima instructiune NU esueaza" + +# Expresiile apar in urmatorul format +echo $(( 10 + 5 )) + +# Spre deosebire de alte limbaje de programare bash este un shell - asa ca +# functioneaza in contextul directorului curent. Poti vedea fisiere si directoare +# din directorul curent folosind comanda "ls": +ls + +# Aceste comenzi au optiuni care la controleaza executia +ls -l # Listeaza fiecare fisier si director pe o linie separata + +# Rezultatele comenzii anterioare pot fi +# trimise urmatoarei comenzi drept argument +# Comanda grep filtreaza argumentele trimise cu sabloane. +# Astfel putem vedea fiserele .txt din directorul curent. +ls -l | grep "\.txt" + +# De asemenea poti redirectiona o comanda, input si error output +python2 hello.py < "input.in" +python2 hello.py > "output.out" +python2 hello.py 2> "error.err" +# Output-ul va suprascrie fisierul daca acesta exista. +# Daca vrei sa fie concatenate poti folosi ">>" + +# Comenzile pot fi inlocuite in interiorul altor comenzi folosind $( ): +# Urmatoarea comanda afiseaza numarul de fisiere +# si directoare din directorul curent +echo "Sunt $(ls | wc -l) fisiere aici." + +# Acelasi lucru se poate obtine folosind apostrf-ul inversat ``, +# dar nu pot fi folosite unele in interiorul celorlalte asa ca modalitatea +# preferata este de a folosi $( ) +echo "Sunt `ls | wc -l` fisiere aici." + +# Bash foloseste o instructiune 'case' care functioneaza +# in mod similar cu instructiunea switch din Java si C++ +case "$VARIABLE" in + 0) echo "Este un zero.";; + 1) echo "Este un unu.";; + *) echo "Nu este null";; +esac + +# Instructiunea for parcurge toate elementele trimise: +# Continutul variabilei $VARIABLE este printat de 3 ori +for VARIABLE in {1..3} +do + echo "$VARIABLE" +done + +# while loop: +while [true] +do + echo "in interiorul iteratiei aici..." + break +done + +# De asemenea poti defini functii +# Definitie: +function foo () +{ + echo "Argumentele functioneaza ca si argumentele scriptului: $@" + echo "Si: $1 $2..." + echo "Asta este o functie" + return 0 +} + +# sau mai simplu +bar () +{ + echo "Alta metoda de a declara o functie" + return 0 +} + +# Invocarea unei functii +foo "Numele meu este: " $NAME + +# Sunt o multime de comenzi utile pe care ar trebui sa le inveti: +tail -n 10 file.txt +# printeaza ultimele 10 linii din fisierul file.txt +head -n 10 file.txt +# printeaza primele 10 linii din fisierul file.txt +sort file.txt +# sorteaza liniile din file.txt +uniq -d file.txt +# raporteaza sau omite liniile care se repeta, cu -d le raporteaza +cut -d ',' -f 1 file.txt +# printeaza doar prima coloana inainte de caracterul "," +``` diff --git a/ro-ro/clojure-ro.html.markdown b/ro-ro/clojure-ro.html.markdown new file mode 100644 index 00000000..32ba9620 --- /dev/null +++ b/ro-ro/clojure-ro.html.markdown @@ -0,0 +1,386 @@ +--- +language: clojure +contributors: + - ["Adam Bard", "http://adambard.com/"] +translators: + - ["Bogdan Paun", "http://twitter.com/bgdnpn"] +filename: learnclojure-ro.clj +lang: ro-ro +--- + +Clojure este un limbaj din familia Lisp dezvoltat pentru Masina Virtuala Java +(Java Virtual Machine - JVM). Pune un accent mult mai puternic pe +[programarea funcionala](https://en.wikipedia.org/wiki/Functional_programming) +pura decat Common Lisp, dar include utilitare [STM](https://en.wikipedia.org/wiki/Software_transactional_memory) +pentru a gestiona starea, atunci cand aceasta apare. + +Combinatia aceasta ii permite sa gestioneze procese concurente foarte usor, +de multe ori in mod automat. + +(Aveti nevoie deo versiune Clojure 1.2 sau mai noua) + + +```clojure +; Comentariile incep cu punct si virgula. + +; Clojure se scrie in "forme", care nu sunt decat +; liste de lucruri in interiorul unor paranteze, separate prin spatii. +; +; Reader-ul Clojure presupune ca primul lucru este o +; functie sau un macro de apelat, iar restul sunt argumente. + +; Prima apelare intr-un fisier ar trebui sa fie ns, pentru a configura namespace-ul +(ns learnclojure) + +; Mai multe exemple de baza: + +; str va crea un string folosint toate argumentele sale +(str "Hello" " " "World") ; => "Hello World" + +; Matematica este simpla +(+ 1 1) ; => 2 +(- 2 1) ; => 1 +(* 1 2) ; => 2 +(/ 2 1) ; => 2 + +; Egalitatea este = +(= 1 1) ; => true +(= 2 1) ; => false + +; Folosim si not pentru logica +(not true) ; => false + +; Formele imbricate functioneaza asa +(+ 1 (- 3 2)) ; = 1 + (3 - 2) => 2 + +; Tipuri +;;;;;;;;;;;;; + +; Clojure foloseste sistemul de obiecte Java pentru boolean, string si numere. +; Folositi `class` pentru a le inspecta. +(class 1) ; Numere intregi sunt jaba.lang.Long, in mod normal +(class 1.); Numelere reale sunt java.lang.Double +(class ""); Sirurile de caractere sunt mere intre apostrofuri duble, si sunt java.lang.String +(class false) ; Booleanele sunt java.lang.Boolean +(class nil); Valoarea "null" este numita nil + +; Daca doriti sa creati o lista de date literale, folositi ' pentru a preveni +; evaluarea ei +'(+ 1 2) ; => (+ 1 2) +; (prescurtare pentru (quote (+ 1 2))) + +; Puteti evalua o lista cu apostrof +(eval '(+ 1 2)) ; => 3 + +; Colectii & Secvente +;;;;;;;;;;;;;;;;;;; + +; Listele sunt structuri de date lista-inlantuita, spre deosebire de Vectori +; Vectorii si Listele sunt si ele clase Java! +(class [1 2 3]); => clojure.lang.PersistentVector +(class '(1 2 3)); => clojure.lang.PersistentList + +; O liste ar putea fi scrisa direct ca (1 2 3), dar trebuie sa folosim apostrof +; pentru a preveni reader-ul din a crede ca e o functie. +; De asemenea, (list 1 2 3) este acelasi lucru cu '(1 2 3) + +; "Colectiile" sunt grupuri de date +; Atat listele cat si vectorii sunt colectii: +(coll? '(1 2 3)) ; => true +(coll? [1 2 3]) ; => true + +; "Sequences" (seqs) are abstract descriptions of lists of data. +; Only lists are seqs. +(seq? '(1 2 3)) ; => true +(seq? [1 2 3]) ; => false + +; O secventa necesita un punct de intrare doar cand este accesata. +; Deci, secventele, care pot fi "lazy" -- pot defini serii infinite: +(range 4) ; => (0 1 2 3) +(range) ; => (0 1 2 3 4 ...) (o serie infinita) +(take 4 (range)) ; (0 1 2 3) + +; Folositi cons pentru a adauga un element la inceputul unei liste sau unui vector +(cons 4 [1 2 3]) ; => (4 1 2 3) +(cons 4 '(1 2 3)) ; => (4 1 2 3) + +; Conj va adauga un element unei colectii in modul cel mai eficient. +; Pentru liste, aceastea sunt inserate la inceput. Pentru vectori, sunt inserate la final. +(conj [1 2 3] 4) ; => [1 2 3 4] +(conj '(1 2 3) 4) ; => (4 1 2 3) + +; Folositi concat pentru a uni liste sau vectori +(concat [1 2] '(3 4)) ; => (1 2 3 4) + +; Folositi filter, map pentru a interactiona cu colectiile +(map inc [1 2 3]) ; => (2 3 4) +(filter even? [1 2 3]) ; => (2) + +; Folositi reduce pentru a le reduce +(reduce + [1 2 3 4]) +; = (+ (+ (+ 1 2) 3) 4) +; => 10 + +; Reduce poate lua un argument valoare-initiala +(reduce conj [] '(3 2 1)) +; = (conj (conj (conj [] 3) 2) 1) +; => [3 2 1] + +; Functii +;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; + +; Folositi fn pentru a crea functii noi. O functie returneaza intotdeauna +; ultima sa instructiune. +(fn [] "Hello World") ; => fn + +; (Necesita paranteze suplimentare pentru a fi apelata) +((fn [] "Hello World")) ; => "Hello World" + +; Puteti crea o variabila folosind def +(def x 1) +x ; => 1 + +; Atribuiti o functie unei variabile +(def hello-world (fn [] "Hello World")) +(hello-world) ; => "Hello World" + +; Puteti scurta acest proces folosind defn +(defn hello-world [] "Hello World") + +; Elementul [] este lista de argumente a functiei. +(defn hello [name] + (str "Hello " name)) +(hello "Steve") ; => "Hello Steve" + +; Puteti, de asemenea, folosi aceasta prescurtare pentru a crea functii: +(def hello2 #(str "Hello " %1)) +(hello2 "Fanny") ; => "Hello Fanny" + +; Puteti avea si functii cu mai multe variabile +(defn hello3 + ([] "Hello World") + ([name] (str "Hello " name))) +(hello3 "Jake") ; => "Hello Jake" +(hello3) ; => "Hello World" + +; Functiile pot primi mai mult argumente dintr-o secventa +(defn count-args [& args] + (str "Ati specificat " (count args) " argumente: " args)) +(count-args 1 2 3) ; => "Ati specificat 3 argumente: (1 2 3)" + +; Puteti interschimba argumente normale si argumente-secventa +(defn hello-count [name & args] + (str "Salut " name ", ati specificat " (count args) " argumente extra")) +(hello-count "Finn" 1 2 3) +; => "Salut Finn, ai specificat 3 argumente extra" + + +; Maps (Dictionare) +;;;;;;;;;; + +; Hash maps si Array maps impart o interfata. Hash maps au cautari mai rapide +; dar nu retin ordinea cheilor. +(class {:a 1 :b 2 :c 3}) ; => clojure.lang.PersistentArrayMap +(class (hash-map :a 1 :b 2 :c 3)) ; => clojure.lang.PersistentHashMap + +; Arraymaps de vin automat hashmaps prin majoritatea operatiilor +; daca sunt suficient de mari, asa ca nu trebuie sa va preocupe acest aspect. + +; Dictionarele pot folosi orice tip hashable ca si cheie, dar cuvintele cheie +; (keywords) sunt, de obicei, cele mai indicate. Cuvintele cheie sunt ca niste +; siruri de caractere cu un plus de eficienta +(class :a) ; => clojure.lang.Keyword + +(def stringmap {"a" 1, "b" 2, "c" 3}) +stringmap ; => {"a" 1, "b" 2, "c" 3} + +(def keymap {:a 1, :b 2, :c 3}) +keymap ; => {:a 1, :c 3, :b 2} + +; Apropo, virgulele sunt intotdeauna considerate echivalente cu spatiile. + +; Apelati un dictionar (map) ca pe o functie pentru a primi o valoare anume +(stringmap "a") ; => 1 +(keymap :a) ; => 1 + +; Cuvintele cheie pot fi folosite si ele pentru a "cere" dictionarului valorile lor! +(:b keymap) ; => 2 + +; Nu incercati asta cu siruri de caractere. +;("a" stringmap) +; => Exception: java.lang.String cannot be cast to clojure.lang.IFn + +; Recuperarea unei chei inexistente returneaza nil +(stringmap "d") ; => nil + +; Folositi assoc pentru a adauga nou chei unui ductionar +(def newkeymap (assoc keymap :d 4)) +newkeymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3, :d 4} + +; Dar retineti ca tipurile sunt imuabile in clojure +keymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3} + +; Folositi dissoc pentru a elimina chei +(dissoc keymap :a :b) ; => {:c 3} + +; Seturi (multimi) +;;;;;; + +(class #{1 2 3}) ; => clojure.lang.PersistentHashSet +(set [1 2 3 1 2 3 3 2 1 3 2 1]) ; => #{1 2 3} + +; Adaugati un membru cu conj +(conj #{1 2 3} 4) ; => #{1 2 3 4} + +; Eliminati unul cu disj +(disj #{1 2 3} 1) ; => #{2 3} + +; Testati existenta unuia folosing setul ca o functie: +(#{1 2 3} 1) ; => 1 +(#{1 2 3} 4) ; => nil + +; Exista mai multe functii in namespace-ul clojure.sets. + +; Forme utile +;;;;;;;;;;;;;;;;; + +; In Clojure constructiile logice sunt macro-uri, si arata ca +; oricare alta forma +(if false "a" "b") ; => "b" +(if false "a") ; => nil + +; Folositi let pentru a crea atribuiri temporare +(let [a 1 b 2] + (> a b)) ; => false + +; Grupati instructiuni impreuna folosind do +(do + (print "Hello") + "World") ; => "World" (prints "Hello") + +; Functiile contin un do implicit +(defn print-and-say-hello [name] + (print "Saying hello to " name) + (str "Hello " name)) +(print-and-say-hello "Jeff") ;=> "Hello Jeff" (prints "Saying hello to Jeff") + +; Asemanator pentru let +(let [name "Urkel"] + (print "Saying hello to " name) + (str "Hello " name)) ; => "Hello Urkel" (prints "Saying hello to Urkel") + +; Module +;;;;;;;;;;;;;;; + +; Folositi "use" pentru a recupera toate functiile dintr-un modul +(use 'clojure.set) + +; Acum putem folosi operatiuni pe seturi +(intersection #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{2 3} +(difference #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{1} + +; Puteri de asemenea alege un subset al functiilor de importat +(use '[clojure.set :only [intersection]]) + +; Folositi require pentru a importa un modul +(require 'clojure.string) + +; Folositi / pentru a apela functii dintr-un modul +; In acest caz, modulul este clojure.string, iar functia este blank? +(clojure.string/blank? "") ; => true + +; Puteti atribui un nume mai scurt unui modul in momentul importului +(require '[clojure.string :as str]) +(str/replace "Acesta este un test." #"[a-o]" str/upper-case) ; => "ACEstA EstE un tEst." +; (#"" denota o expresie regulata) + +; Puteti folsi require (sau use, contraindicat) dintr-un namespace folosind :require. +; Nu trebuie sa folositi apostrof pentru module daca procedati astfel. +(ns test + (:require + [clojure.string :as str] + [clojure.set :as set])) + +; Java +;;;;;;;;;;;;;;;;; + +; Java are o biblioteca standard imensa si folositoare, deci +; ar fi util sa stiti cum sa o folositi. + +; Folositi import pentru a incarca un modul Java +(import java.util.Date) + +; Puteti importa si dintr-un namesopace. +(ns test + (:import java.util.Date + java.util.Calendar)) + +; Folositi numele clasei cu "." la final pentru a crea o noua instanta +(Date.) ; <a date object> + +; Folositi . pentru a apela metode. Pe scurt, folositi ".method" +(. (Date.) getTime) ; <a timestamp> +(.getTime (Date.)) ; exact acelasi lucru. + +; Folositi / pentru a apela metode statice +(System/currentTimeMillis) ; <a timestamp> (System este prezent intotdeauna) + +; Folositi doto pentru a gestiona clase (mutable) mai usor +(import java.util.Calendar) +(doto (Calendar/getInstance) + (.set 2000 1 1 0 0 0) + .getTime) ; => A Date. set to 2000-01-01 00:00:00 + +; STM +;;;;;;;;;;;;;;;;; + +; Software Transactional Memory este un mecanism folost de Clojure pentru +; a gestiona stari persistente. Sunt putine instante in care este folosit. + +; Un atom este cel mai simplu exemplu. Dati-i o valoare initiala +(def my-atom (atom {})) + +; Modificati-l cu swap!. +; swap! primeste o functie si o apeleaza cu valoarea actuala a atomului +; ca prim argument si orice argumente suplimentare ca al doilea +(swap! my-atom assoc :a 1) ; Atomul ia valoarea rezultata din (assoc {} :a 1) +(swap! my-atom assoc :b 2) ; Atomul ia valoarea rezultata din (assoc {:a 1} :b 2) + +; Folositi '@' pentru a dereferentia atomul si a-i recupera valoarea +my-atom ;=> Atom<#...> (Returmeaza obiectul Atom) +@my-atom ; => {:a 1 :b 2} + +; Aici avem un contor simplu care foloseste un atom +(def counter (atom 0)) +(defn inc-counter [] + (swap! counter inc)) + +(inc-counter) +(inc-counter) +(inc-counter) +(inc-counter) +(inc-counter) + +@counter ; => 5 + +; Alte utilizari ale STM sunt referintele (refs) si agentii (agents). +; Refs: http://clojure.org/refs +; Agents: http://clojure.org/agents +``` + +### Lectura suplimentara + +Lista nu este in niciun caz exhaustiva, dar speram ca este suficienta pentru +a va oferi un inceput bun in Clojure. + +Clojure.org contine multe articole: +[http://clojure.org/](http://clojure.org/) + +Clojuredocs.org contine documentatie cu exemple pentru majoritatea functiilor de baza: +[http://clojuredocs.org/quickref/Clojure%20Core](http://clojuredocs.org/quickref/Clojure%20Core) + +4Clojure este o metoda excelenta pentru a exersa Clojure/FP (Programarea Functionala): +[http://www.4clojure.com/](http://www.4clojure.com/) + +Clojure-doc.org are un numar de article pentru incepatori: +[http://clojure-doc.org/](http://clojure-doc.org/) diff --git a/ro-ro/python-ro.html.markdown b/ro-ro/python-ro.html.markdown new file mode 100644 index 00000000..125ba2f4 --- /dev/null +++ b/ro-ro/python-ro.html.markdown @@ -0,0 +1,490 @@ +--- +language: python +contributors: + - ["Louie Dinh", "http://ldinh.ca"] +translators: + - ["Ovidiu Ciule", "https://github.com/ociule"] +filename: learnpython-ro.py +lang: ro-ro +--- + +Python a fost creat de Guido Van Rossum la începutul anilor '90. Python a devenit astăzi unul din +cele mai populare limbaje de programare. M-am indrăgostit de Python pentru claritatea sa sintactică. +Python este aproape pseudocod executabil. + +Opinia dumneavoastră este binevenită! Puteţi sa imi scrieţi la [@ociule](http://twitter.com/ociule) sau ociule [at] [google's email service] + +Notă: Acest articol descrie Python 2.7, dar este util şi pentru Python 2.x. O versiune Python 3 va apărea +în curând, în limba engleză mai întâi. + +```python +# Comentariile pe o singură linie încep cu un caracter diez. +""" Şirurile de caractere pe mai multe linii pot fi încadrate folosind trei caractere ", şi sunt des + folosite ca şi comentarii pe mai multe linii. +""" + +#################################################### +## 1. Operatori şi tipuri de date primare +#################################################### + +# Avem numere +3 #=> 3 + +# Matematica se comportă cum ne-am aştepta +1 + 1 #=> 2 +8 - 1 #=> 7 +10 * 2 #=> 20 +35 / 5 #=> 7 + +# Împărţirea este un pic surprinzătoare. Este de fapt împărţire pe numere întregi şi rotunjeşte +# automat spre valoarea mai mică +5 / 2 #=> 2 + +# Pentru a folosi împărţirea fără rest avem nevoie de numere reale +2.0 # Acesta e un număr real +11.0 / 4.0 #=> 2.75 ahhh ... cum ne aşteptam + +# Ordinea operaţiilor se poate forţa cu paranteze +(1 + 3) * 2 #=> 8 + +# Valoriile boolene sunt şi ele valori primare +True +False + +# Pot fi negate cu operatorul not +not True #=> False +not False #=> True + +# Egalitatea este == +1 == 1 #=> True +2 == 1 #=> False + +# Inegalitate este != +1 != 1 #=> False +2 != 1 #=> True + +# Comparaţii +1 < 10 #=> True +1 > 10 #=> False +2 <= 2 #=> True +2 >= 2 #=> True + +# Comparaţiile pot fi inlănţuite! +1 < 2 < 3 #=> True +2 < 3 < 2 #=> False + +# Şirurile de caractere pot fi încadrate cu " sau ' +"Acesta e un şir de caractere." +'Şi acesta este un şir de caractere.' + +# Şirurile de caractere pot fi adăugate! +"Hello " + "world!" #=> "Hello world!" + +# Un şir de caractere poate fi folosit ca o listă +"Acesta e un şir de caractere"[0] #=> 'A' + +# Caracterul % (procent) poate fi folosit pentru a formata şiruri de caractere : +"%s pot fi %s" % ("şirurile", "interpolate") + +# O metodă mai nouă de a formata şiruri este metoda "format" +# Este metoda recomandată +"{0} pot fi {1}".format("şirurile", "formatate") +# Puteţi folosi cuvinte cheie dacă nu doriţi sa număraţi +"{nume} vrea să mănânce {fel}".format(nume="Bob", fel="lasagna") + +# "None", care reprezintă valoarea nedefinită, e un obiect +None #=> None + +# Nu folosiţi operatorul == pentru a compara un obiect cu None +# Folosiţi operatorul "is" +"etc" is None #=> False +None is None #=> True + +# Operatorul "is" testeaza dacă obiectele sunt identice. +# Acastă operaţie nu e foarte folositoare cu tipuri primare, +# dar e foarte folositoare cu obiecte. + +# None, 0, şi şiruri de caractere goale sunt evaluate ca si fals, False. +# Toate celelalte valori sunt adevărate, True. +0 == False #=> True +"" == False #=> True + + +#################################################### +## 2. Variabile şi colecţii +#################################################### + +# Printarea este uşoară +print "Eu sunt Python. Încântat de cunoştinţă!" + + +# Nu este nevoie sa declari variabilele înainte de a le folosi +o_variabila = 5 # Convenţia este de a folosi caractere_minuscule_cu_underscore +o_variabila #=> 5 + +# Dacă accesăm o variabilă nefolosită declanşăm o excepţie. +# Vezi secţiunea Control de Execuţie pentru mai multe detalii despre excepţii. +alta_variabila # Declanşează o eroare de nume + +# "If" poate fi folosit într-o expresie. +"yahoo!" if 3 > 2 else 2 #=> "yahoo!" + +# Listele sunt folosite pentru colecţii +li = [] +# O listă poate avea valori de la început +alta_li = [4, 5, 6] + +# Se adaugă valori la sfârşitul lister cu append +li.append(1) #li e acum [1] +li.append(2) #li e acum [1, 2] +li.append(4) #li e acum [1, 2, 4] +li.append(3) #li este acum [1, 2, 4, 3] +# Se şterg de la sfarşit cu pop +li.pop() #=> 3 şi li e acum [1, 2, 4] +# Să o adaugăm înapoi valoarea +li.append(3) # li e din nou [1, 2, 4, 3] + +# Putem accesa valorile individuale dintr-o listă cu operatorul index +li[0] #=> 1 +# Valoarea speciala -1 pentru index accesează ultima valoare +li[-1] #=> 3 + +# Dacă depaşim limitele listei declanşăm o eroare IndexError +li[4] # Declanşează IndexError + +# Putem să ne uităm la intervale folosind sintaxa de "felii" +# În Python, intervalele sunt închise la început si deschise la sfârşit. +li[1:3] #=> [2, 4] +# Fără început +li[2:] #=> [4, 3] +# Fără sfarşit +li[:3] #=> [1, 2, 4] + +# Putem şterge elemente arbitrare din lista cu operatorul "del" care primeşte indexul lor +del li[2] # li e acum [1, 2, 3] + +# Listele pot fi adăugate +li + alta_li #=> [1, 2, 3, 4, 5, 6] - Notă: li si alta_li nu sunt modificate! + +# Concatenăm liste cu "extend()" +li.extend(alta_li) # Acum li este [1, 2, 3, 4, 5, 6] + +# Se verifică existenţa valorilor in lista cu "in" +1 in li #=> True + +# Şi lungimea cu "len()" +len(li) #=> 6 + + +# Tuplele sunt ca şi listele dar imutabile +tup = (1, 2, 3) +tup[0] #=> 1 +tup[0] = 3 # Declanşează TypeError + +# Pot fi folosite ca şi liste +len(tup) #=> 3 +tup + (4, 5, 6) #=> (1, 2, 3, 4, 5, 6) +tup[:2] #=> (1, 2) +2 in tup #=> True + +# Tuplele pot fi despachetate +a, b, c = (1, 2, 3) # a este acum 1, b este acum 2 şi c este acum 3 +# Tuplele pot fi folosite şi fără paranteze +d, e, f = 4, 5, 6 +# Putem inversa valori foarte uşor! +e, d = d, e # d este acum 5 şi e este acum 4 + + +# Dicţionarele stochează chei şi o valoare pentru fiecare cheie +dict_gol = {} +# Şi un dicţionar cu valori +dict_cu_valori = {"unu": 1, "doi": 2, "trei": 3} + +# Căutaţi valori cu [] +dict_cu_valori["unu"] #=> 1 + +# Obţinem lista cheilor cu "keys()" +dict_cu_valori.keys() #=> ["trei", "doi", "unu"] +# Notă - ordinea cheilor obţinute cu keys() nu este garantată. +# Puteţi obţine rezultate diferite de exemplul de aici. + +# Obţinem valorile cu values() +dict_cu_valori.values() #=> [3, 2, 1] +# Notă - aceeaşi ca mai sus, aplicată asupra valorilor. + +# Verificăm existenţa unei valori cu "in" +"unu" in dict_cu_valori #=> True +1 in dict_cu_valori #=> False + +# Accesarea unei chei care nu exista declanşează o KeyError +dict_cu_valori["four"] # KeyError + +# Putem folosi metoda "get()" pentru a evita KeyError +dict_cu_valori.get("one") #=> 1 +dict_cu_valori.get("four") #=> None +# Metoda get poate primi ca al doilea argument o valoare care va fi returnată +# când cheia nu este prezentă. +dict_cu_valori.get("one", 4) #=> 1 +dict_cu_valori.get("four", 4) #=> 4 + +# "setdefault()" este o metodă pentru a adăuga chei-valori fără a le modifica, dacă cheia există deja +dict_cu_valori.setdefault("five", 5) #dict_cu_valori["five"] este acum 5 +dict_cu_valori.setdefault("five", 6) #dict_cu_valori["five"] exista deja, nu este modificată, tot 5 + + +# Set este colecţia mulţime +set_gol = set() +# Putem crea un set cu valori +un_set = set([1,2,2,3,4]) # un_set este acum set([1, 2, 3, 4]), amintiţi-vă ca mulţimile garantează unicatul! + +# În Python 2.7, {} poate fi folosit pentru un set +set_cu_valori = {1, 2, 2, 3, 4} # => {1 2 3 4} + +# Putem adăuga valori cu add +set_cu_valori.add(5) # set_cu_valori este acum {1, 2, 3, 4, 5} + +# Putem intersecta seturi +alt_set = {3, 4, 5, 6} +set_cu_valori & alt_set #=> {3, 4, 5} + +# Putem calcula uniunea cu | +set_cu_valori | alt_set #=> {1, 2, 3, 4, 5, 6} + +# Diferenţa între seturi se face cu - +{1,2,3,4} - {2,3,5} #=> {1, 4} + +# Verificăm existenţa cu "in" +2 in set_cu_valori #=> True +10 in set_cu_valori #=> False + + +#################################################### +## 3. Controlul Execuţiei +#################################################### + +# O variabilă +o_variabila = 5 + +# Acesta este un "if". Indentarea este importanta în python! +# Printează "o_variabila este mai mică ca 10" +if o_variabila > 10: + print "o_variabila e mai mare ca 10." +elif o_variabila < 10: # Clauza elif e opţională. + print "o_variabila este mai mică ca 10." +else: # Şi else e opţional. + print "o_variabila este exact 10." + + +""" +Buclele "for" pot fi folosite pentru a parcurge liste +Vom afişa: + câinele este un mamifer + pisica este un mamifer + şoarecele este un mamifer +""" +for animal in ["câinele", "pisica", "şoarecele"]: + # Folosim % pentru a compune mesajul + print "%s este un mamifer" % animal + +""" +"range(număr)" crează o lista de numere +de la zero la numărul dat +afişează: + 0 + 1 + 2 + 3 +""" +for i in range(4): + print i + +""" +While repetă pana când condiţia dată nu mai este adevărată. +afişează: + 0 + 1 + 2 + 3 +""" +x = 0 +while x < 4: + print x + x += 1 # Prescurtare pentru x = x + 1 + +# Recepţionăm excepţii cu blocuri try/except + +# Acest cod e valid in Python > 2.6: +try: + # Folosim "raise" pentru a declanşa o eroare + raise IndexError("Asta este o IndexError") +except IndexError as e: + pass # Pass nu face nimic. În mod normal aici ne-am ocupa de eroare. + + +#################################################### +## 4. Funcţii +#################################################### + +# Folosim "def" pentru a defini funcţii +def add(x, y): + print "x este %s şi y este %s" % (x, y) + return x + y # Funcţia poate returna valori cu "return" + +# Apelăm funcţia "add" cu parametrii +add(5, 6) #=> Va afişa "x este 5 şi y este 6" şi va returna 11 + +# Altă cale de a apela funcţii: cu parametrii numiţi +add(y=6, x=5) # Ordinea parametrilor numiţi nu contează + +# Putem defini funcţii care primesc un număr variabil de parametrii nenumiţi +# Aceşti parametrii nenumiţi se cheamă si poziţinali +def varargs(*args): + return args + +varargs(1, 2, 3) #=> (1,2,3) + + +# Şi putem defini funcţii care primesc un număr variabil de parametrii numiţi +def keyword_args(**kwargs): + return kwargs + +# Hai să vedem cum merge +keyword_args(big="foot", loch="ness") #=> {"big": "foot", "loch": "ness"} + +# Se pot combina +def all_the_args(*args, **kwargs): + print args + print kwargs +""" +all_the_args(1, 2, a=3, b=4) va afişa: + (1, 2) + {"a": 3, "b": 4} +""" + +# Când apelăm funcţii, putem face inversul args/kwargs! +# Folosim * pentru a expanda tuple şi ** pentru a expanda kwargs. +args = (1, 2, 3, 4) +kwargs = {"a": 3, "b": 4} +all_the_args(*args) # echivalent cu foo(1, 2, 3, 4) +all_the_args(**kwargs) # echivalent cu foo(a=3, b=4) +all_the_args(*args, **kwargs) # echivalent cu foo(1, 2, 3, 4, a=3, b=4) + +# În Python, funcţiile sunt obiecte primare +def create_adder(x): + def adder(y): + return x + y + return adder + +add_10 = create_adder(10) +add_10(3) #=> 13 + +# Funcţiile pot fi anonime +(lambda x: x > 2)(3) #=> True + +# Există funcţii de ordin superior (care operează pe alte funcţii) predefinite +map(add_10, [1,2,3]) #=> [11, 12, 13] +filter(lambda x: x > 5, [3, 4, 5, 6, 7]) #=> [6, 7] + +# Putem folosi scurtături de liste pentru a simplifica munca cu map si filter +[add_10(i) for i in [1, 2, 3]] #=> [11, 12, 13] +[x for x in [3, 4, 5, 6, 7] if x > 5] #=> [6, 7] + +#################################################### +## 5. Clase +#################################################### + +# Moştenim object pentru a crea o nouă clasă +class Om(object): + + # Acesta este un atribut al clasei. Va fi moştenit de toate instanţele. + species = "H. sapiens" + + # Constructor (mai degrabă, configurator de bază) + def __init__(self, nume): + # Valoarea parametrului este stocată in atributul instanţei + self.nume = nume + + # Aceasta este o metoda a instanţei. + # Toate metodele primesc "self" ca si primul argument. + def spune(self, mesaj): + return "%s: %s" % (self.nume, mesaj) + + # O metodă a clasei. Este partajată de toate instanţele. + # Va primi ca si primul argument clasa căreia îi aparţine. + @classmethod + def get_species(cls): + return cls.species + + # O metoda statica nu primeste un argument automat. + @staticmethod + def exclama(): + return "*Aaaaaah*" + + +# Instanţiem o clasă +i = Om(nume="Ion") +print i.spune("salut") # afişează: "Ion: salut" + +j = Om("George") +print j.spune("ciau") # afişează George: ciau" + +# Apelăm metoda clasei +i.get_species() #=> "H. sapiens" + +# Modificăm atributul partajat +Om.species = "H. neanderthalensis" +i.get_species() #=> "H. neanderthalensis" +j.get_species() #=> "H. neanderthalensis" + +# Apelăm metoda statică +Om.exclama() #=> "*Aaaaaah*" + + +#################################################### +## 6. Module +#################################################### + +# Pentru a folosi un modul, trebuie importat +import math +print math.sqrt(16) #=> 4 + +# Putem importa doar anumite funcţii dintr-un modul +from math import ceil, floor +print ceil(3.7) #=> 4.0 +print floor(3.7) #=> 3.0 + +# Putem importa toate funcţiile dintr-un modul, dar nu este o idee bună +# Nu faceţi asta! +from math import * + +# Numele modulelor pot fi modificate la import, de exemplu pentru a le scurta +import math as m +math.sqrt(16) == m.sqrt(16) #=> True + +# Modulele python sunt pur şi simplu fişiere cu cod python. +# Puteţi sa creaţi modulele voastre, şi sa le importaţi. +# Numele modulului este acelasi cu numele fişierului. + +# Cu "dir" inspectăm ce funcţii conţine un modul +import math +dir(math) + + +``` + +## Doriţi mai mult? + +### Gratis online, în limba engleză + +* [Learn Python The Hard Way](http://learnpythonthehardway.org/book/) +* [Dive Into Python](http://www.diveintopython.net/) +* [The Official Docs](http://docs.python.org/2.6/) +* [Hitchhiker's Guide to Python](http://docs.python-guide.org/en/latest/) +* [Python Module of the Week](http://pymotw.com/2/) + +### Cărţi, în limba engleză + +* [Programming Python](http://www.amazon.com/gp/product/0596158106/ref=as_li_qf_sp_asin_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=0596158106&linkCode=as2&tag=homebits04-20) +* [Dive Into Python](http://www.amazon.com/gp/product/1441413022/ref=as_li_tf_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=1441413022&linkCode=as2&tag=homebits04-20) +* [Python Essential Reference](http://www.amazon.com/gp/product/0672329786/ref=as_li_tf_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=0672329786&linkCode=as2&tag=homebits04-20) + diff --git a/ro-ro/ruby-ro.html.markdown b/ro-ro/ruby-ro.html.markdown new file mode 100644 index 00000000..12672b68 --- /dev/null +++ b/ro-ro/ruby-ro.html.markdown @@ -0,0 +1,491 @@ +--- +language: ruby +contributors: + - ["David Underwood", "http://theflyingdeveloper.com"] + - ["Joel Walden", "http://joelwalden.net"] + - ["Luke Holder", "http://twitter.com/lukeholder"] + - ["Tristan Hume", "http://thume.ca/"] + - ["Nick LaMuro", "https://github.com/NickLaMuro"] + - ["Marcos Brizeno", "http://www.about.me/marcosbrizeno"] +translators: + - ["Adrian Bordinc", "https://github.com/ellimist"] +filename: learnruby-ro.rb +lang: ro-ro +--- + +```ruby +# Acesta este un comentariu + +=begin +Acesta este un comentariu pe mai multe linii +Nimeni nu le foloseste +Si nici tu nu ar trebui sa o faci +=end + +# In primul rand: totul este un obiect + +# Numerele sunt obiecte + +3.class #=> Fixnum + +3.to_s #=> "3" + + +# Aritmetica de baza +1 + 1 #=> 2 +8 - 1 #=> 7 +10 * 2 #=> 20 +35 / 5 #=> 7 + +# Aritmetica este doar "zahar sintactic" +# pentru a putea chema metode pe un obiect +1.+(3) #=> 4 +10.* 5 #=> 50 + +# Valorile speciale sunt obiecte +nil # Nimic +true # true +false # false + +nil.class #=> NilClass +true.class #=> TrueClass +false.class #=> FalseClass + +# Egalitate +1 == 1 #=> true +2 == 1 #=> false + +# Inegalitate +1 != 1 #=> false +2 != 1 #=> true +!true #=> false +!false #=> true + +# Excluzand "false", "nil" este singura valoare "falsa" + +!nil #=> true +!false #=> true +!0 #=> false + +# Mai multe comparatii +1 < 10 #=> true +1 > 10 #=> false +2 <= 2 #=> true +2 >= 2 #=> true + +# Sirurule de caractere sunt obiecte + +'Sunt un sir de caractere'.class #=> String +"Si eu sunt un sir de caractere".class #=> String + +fi_inlocuit = "fi inlocuit" +"Pot #{fi_inlocuit} atunci cand folosesc dublu apostrof" +#=> "Pot fi inlocuit atunci cand folosesc dublu apostrof" + + +# Printeaza +puts "Afisez rezultate!" + +# Variabile +x = 25 #=> 25 +x #=> 25 + +# Retineti faptul ca atribuire unei valori, o si returneaza pe aceasta +# Asta inseamna ca poti sa faci atribuire multipla: + +x = y = 10 #=> 10 +x #=> 10 +y #=> 10 + +# Prin conventie se foloseste "snake_case" in denumirea variabilelor +snake_case = true + +# Folositi nume descriptive pentru variablie +adresa_radacina_proiect = '/nume/bun/' +adresa = '/nume/nu atat de bun/' + +# Simbolurile (sunt obiecte) +# Simbolurile sunt constante imutabile, reutilizabile, reprezentate intern +# de o valoare numerica. Sunt deseori folosite in locul sirurilor de caractere +# pentru a da un nume reprezentativ unei valori + +:exemplu_simbol.class #=> Symbol + +status = :exemplu_simbol + +status == :exemplu_simbol #=> adevarat + +status == 'exemplu_simbol' #=> fals + +status == :aprobat #=> fals + +# Vectori + +# Acesta este un vector +vector = [1, 2, 3, 4, 5] #=> [1, 2, 3, 4, 5] + +# Vectorii pot contine diferite tipuri de date + +[1, "salut", false] #=> [1, "salut", false] + +# Vectorii pot fi indexati +# de la inceput +vector[0] #=> 1 +vector[12] #=> nil + +# Ca si aritmetica, accessul [valoare] +# este doar "zahar sintactic" +# pentru a chema metoda [] a unui obiect +vector.[] 0 #=> 1 +vector.[] 12 #=> nil + +# De la sfarsit +vector[-1] #=> 5 + +# Cu un index de inceput si o lungime +vector[2, 3] #=> [3, 4, 5] + +# Sau cu un interval +vector[1..3] #=> [2, 3, 4] + +# Adauga elemente intr-un vector in felul urmator: +vector << 6 #=> [1, 2, 3, 4, 5, 6] + +# Hash-urile sunt dictionarele din Ruby cu perechi cheie/valoare. +# Hash-urile sunt notate cu acolade +hash = {'culoare' => 'verde', 'numar' => 5} + +hash.keys #=> ['culoare', 'numar'] + +# Poti lua valoare unui element dintr-un hash foarte rapid folosind cheia +hash['culoare'] #=> 'verde' +hash['numar'] #=> 5 + +# Incercand sa accesezi un element dintr-un hash +# printr-o cheie care nu exista va returna "nil". +hash['nimic_aici'] #=> nil + +# Incepand cu Ruby 1.9, este o sintaxa speciala +# pentru atunci cand se folosesc simboluri drept chei: + +hash_nou = { defcon: 3, actiune: true} + +hash_now.keys #=> [:defcon, :actiune] + +# Pont: Atat vectorii (Array) si hash-urile (Hash) sunt enumerabile (Enumerable) +# Ele impart o multime de metode utile precum each, map, count si altele + + +# Structuri de control + +if true + "instructiune if" +elsif false + "else if, optional" +else + "else, de asemenea optional" +end + +for numar in 1..5 + puts "iteratia #{numar}" +end +#=> iteratia 1 +#=> iteratia 2 +#=> iteratia 3 +#=> iteratia 4 +#=> iteratia 5 + +# TOTUSI, Nici una nu foloseste instructiunea for +# In locul acesteia ar trebui sa folosesti metoda "each" si sa ii trimiti un block +# Un bloc este o bucata de cod pe care o poti trimite unei metode precum "each". +# Este analog pentru "lambda", functii anonime, +# sau closures in alte limbaje de programare. +# +# Metoda "each" a unui interval, ruleaza block-ul o data +# pentru fiecare element din interval. +# Block-ul primeste ca si parametru un index +# Invocand metoda "each" cu un block, arata in urmatorul fel: + +(1..5).each do |index| + puts "iteratia #{index}" +end +#=> iteratia 1 +#=> iteratia 2 +#=> iteratia 3 +#=> iteratia 4 +#=> iteratia 5 + +# Poti de asemenea sa pui block-ul intre acolade +(1..5).each {|index| puts "iteratia #{index}"} + +# Continutul unei structuri de date poate fi parcurs folosind "each". +array.each do |element| + puts "#{element} parte din vector" +end +hash.each do |cheie, valoare| + puts "#{cheie} este #{valoare}" +end + +index = 1 +while index <= 5 do + puts "iteratia #{index}" + index += 1 +end +#=> iteratia 1 +#=> iteratia 2 +#=> iteratia 3 +#=> iteratia 4 +#=> iteratia 5 + +nota = 'B' + +case nota +when 'A' + puts "Bravo pustiule!" +when 'B' + puts "Mai mult noroc data viitoare" +when 'C' + puts "Poti mai mult" +when 'D' + puts "Incet, incet..." +when 'F' + puts "Ai esuat!" +else + puts "Sistem de notare alternativ?!" +end + +# Functii + +def dublu(x) + x * 2 +end + +# Functille (si toate block-urile) +# returneaza implicit valoarea ultimei instructiuni +dublu(2) #=> 4 + +# Parantezele sunt optionale cand rezultatul nu este ambiguu +dublu 3 #=> 6 + +dublu dublu 3 #=> 12 + +def suma(x,y) + x + y +end + +# Argumentele metodei sunt separate printr-o virgula +suma 3, 4 #=> 7 + +suma suma(3,4), 5 #=> 12 + +# yield +# Toate metodele au un parametru block, implicit si optional +# care poate fi invocat folosit cuvantul cheie 'yield' + +def incercuieste + puts "{" + yield + puts "}" +end + +incercuieste { puts 'Salut Mihai!' } + +# { +# Salut Mihai! +# } + + +# Poti trimite un block unei functii. +# "&" marcheaza o referinta trimisa unui block +def vizitatori(&block) + block.call "un_parametru" +end + +# Poti trimite o lista de argumente, care va fi convertita intr-un vector (array). +# Pentru asta se foloseste ("*") +def vizitatori(*vector) + vector.each { |vizitator| puts "#{vizitator}" } +end + +# Defineste o clasa folosind cuvantul cheie "class" +class Om + + # O variabila apartinand clasei. Este folosita in toate instantele clasei + @@specie = "H. sapiens" + + # Constructor + def initialize(nume, varsta=0) + # Atribuie argumentul, variabilei "nume", care apartine doar unei instante + @nume = nume + # Daca varsta nu este data, o sa ii atribuim valoarea implicita + # din lista de argumente (0, in cazul nostru) + @varsta = varsta + end + + # Metoda pentru a seta valoarea unei variabile + def nume=(nume) + @nume = nume + end + + # Metoda pentru a lua valoarea unei variabile + def nume + @nume + end + + # Functionalitatea de mai sus poate fi obtinuta + # folosing metoda "attr_accessor" dupa cum urmeaza: + attr_accessor :nume + + # Metodele pentru a lua si a seta valoarea unei variabile + # pot fi de asemenea obtinute individial: + attr_reader :nume + attr_writer :nume + + # O metoda apartinand unei clase foloseste "self" pentru a se diferentia + # de metodele unei instante ale clasei respective + # Poate fi invocata doar pe clasa, si nu pe o instanta a acesteia + def self.spune(msg) + puts "#{msg}" + end + + def specie + @@specie + end + +end + + +# Creaza o instanta a unei clase +ion = Om.new("Ionut Popescu") + +eugen = Om.new("Eugen Ionescu") + +# Sa invocam niste metode +ion.specie #=> "H. sapiens" +ion.nume #=> "Ionut Popescu" +ion.nume = "Ionut Popescu JR." #=> "Ionut Popescu JR." +ion.nume #=> "Ionut Popescu JR." +eugen.specie #=> "H. sapiens" +eugen.nume #=> "Eugen Ionescu" + +# Invoca o metoda a unei clase +Om.spune("Salut") #=> "Salut" + + +# Scopul unei variabile este definit de modul in care le numim +# Variabilele care incep cu $ au scop global +$var = "Sunt o variabila globala" +defined? $var #=> "global-variable" + +# Variabilele care incep cu @ apartin unei instante +@var = "Sunt o variabila a unei instante" +defined? @var #=> "instance-variable" + +# Variabilele care incep cu @@ apartin unei clase +@@var = "Sunt variabila unei clase" +defined? @@var #=> "class variable" + +# Variabilele care incep cu litera mare sunt constante +Var = "Sunt o constanta" +defined? Var #=> "constant" + +# Clasele sunt de asemenea obiecte in ruby. Astfel incat clasele +# pot avea variabile care apartin unei instante +# O variabila care apartine unei clase poate fi accesata de toate +# instantele acesteia si de clasele care o extind + +# clasa parinte +class Om + @@foo = 0 + + def self.foo + @@foo + end + + def self.foo=(valoare) + @@foo = valoare + end +end + +# clasa copil +class Muncitor < Om +end + +Om.foo # 0 +Muncitor.foo # 0 + +Om.foo = 2 # 2 +Muncitor.foo # 2 + +# Variabilele care apartin unei instante ale unei clase, +# nu sunt impartite de (copii acesteia) clasele care o extind +class Om + @bar = 0 + + def self.bar + @bar + end + + def self.bar=(valoare) + @bar = valoare + end +end + +class Doctor < Om +end + +Om.bar # 0 +Doctor.bar # nil + +module ExempluModul + def foo + 'foo' + end +end + +# Incluzand modulul instantei unui obiect +# Extinzand modulul unei instante ale unei clase + +class Persoana + include ExempluModul +end + +class Carte + extend ExempluModul +end + +Persoana.foo # => NoMethodError: undefined method `foo' for Persoana:Class +Persoana.new.foo # => 'foo' +Carte.foo # => 'foo' +Carte.new.foo # => NoMethodError: undefined method `foo' + +# Callbacks atunci cand includerea si extinderea unui modul sunt executate + +module ModulExempluCallBack + def self.included(base) + base.extend(ClassMethods) + base.send(:include, InstanceMethods) + end + + module ClassMethods + def bar + 'bar' + end + end + + module InstanceMethods + def qux + 'qux' + end + end +end + +class CevaRelevant + include ModulExempluCallBack +end + +CevaRelevant.bar # => 'bar' +CevaRelevant.qux # => NoMethodError: undefined method `qux' +CevaRelevant.new.bar # => NoMethodError: undefined method `bar' +CevaRelevant.new.qux # => 'qux' +``` |